* Ar putea fi un cartier de vis, însă arată ca un cătun * Oamenii şi-au forat fântâni, însă din aceasta nu se poate bea apă
Chiar dacă ar putea fi unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Galaţiului, având în vedere râul Siret şi verdeaţa de care este înconjurat, Barboşiul a rămas în urma civilizaţiei cu aproape toate utilităţile. Numai curentul electric, autobuzul 31 şi staţia de tren mai dau senzaţia că locul nu este un cătun. Odată ce-ai coborât din tren sau din autobuz în Barboşi, ai impresia că eşti în mijlocul unui sat foarte îndepărtat de oraş. Clădirea staţiei de tren arată de parcă ar fi fost bombardată, iar tot personalul a fugit pe unde a apucat. Scorojită, cu geamurile crăpate şi cu tot felul de cartoane în ele, aceasta îţi dă senzaţia că singurele arătări care îi pot călca pragul sunt fantomele, câinii şi şobolanii.
Uliţa centrala, Lunca Siretului, pare că îşi arogă pe nedrept denumirea de "stradă". Nefiind asfaltată, aceasta dă senzaţia că matca râului Siret se mută, după cum doreşte, în plin centru al cartierului, mai ales când plouă. Joi, pe o căldură aproape excesivă, gropile nu mai păreau aşa de periculoase, dar, chiar şi aşa, un heleşteu se încăpăţâna să reziste soarelui.
„N-au apă, nu au drum. Când plouă, se face noroi până la gât. Eu vin o dată pe săptămână, la grădină, locuiesc în alt cartier al Galaţiului. Ca să ud grădina, iau din Siret şi car, dar nu stau aici. Nu mă confrunt la fel de dur cu lipsa apei. Apa este cea mai importantă pentru ei. Apă trebuie oricând, este indispensabilă, mai ales dacă mai au şi câte un animal pe lângă casă. Acum e bine, pentru că este soare, nu este noroi”, ne-a declarat doamna Silvia, în drum spre grădina ei, de lângă Siret.
Fără acces la apă potabilă, la canalizare sau la gaze şi cu o privelişte dezolantă a cartierului, localnicii au totuşi în zona gării trei igluuri pentru colectarea selectivă a gunoiului, un refugiu de autobuz şi un spaţiu de joacă pentru copii, chiar dacă şi acela acoperit de buruieni. Unde mai pui că mai au vreo două baruri şi vreo două magazine. Ce mai?! Poţi spune că deja au "prea mult".
În lipsa apei potabile, oamenii au căutat soluţii
Pentru că, în acest moment, oamenii nu au acces decât la electricitate, iar municipalitatea a tot amânat crearea infrastructurii în cartierul Barboşi, oamenii au încercat, în lipsa apei potabile, să găsească soluţii. Astfel, aceştia ori şi-au forat fântâni ori au dat o groază de bani pe racordări pe cont propriu la reţelele vechi ale CFR-ului. Cu toate că şi-au forat fântâni în speranţa că vor avea şi ei apă potabilă, localnicii au descoperit că apa nu este bună decât pentru udat grădinile şi eventual pentru a spăla.
"Eu am noroc, pentru că am tras, pe cheltuială proprie, cu vecinul, cu tata, o conductă de apă din reţeaua veche, folosită de CFR, construită probabil prin anii ‘50, care este acum racordată la reţeaua de apă Vrancea. Am contract cu Apă Canal, este contorizată. Conducta este tocmai la linia 1 şi am tras pe sub grădini şi pe sub şosea. Am înţeles că este proiect aprobat pentru canalizare, dar nu ştiu de ce nu se face nimic. Probabil nu sunt bani sau poate sunt alte interese la mijloc. Zona aceasta a fost mereu vitregită. Metrul cub de apă este în jur de 2 lei. Unii au fântâni forate, dar apa nu este potabilă. Şi eu am fântână forată, dar nu e bună. Vine cineva şi ia analize lunar", ne-a spus domnul Mihai Borş.
Fântână forată are şi doamna Palade, dar foloseşte apa numai pentru udat grădina. „Cea mai importantă problemă este apa, lăsăm la o parte strada, gazul sau altele. Transportul nu este o problemă. Avem traseul 31, vine autobuzul din jumătate în jumătate de oră”, ne-a spus aceasta. Cât priveşte ceilalţi localnici care nu au nimic, potrivit doamnei Silvia, aceştia se duc tocmai în gară şi iau apă.
Minunea ar putea veni de la anul
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, la nivelul municipiului Galaţi există în acest moment un proiect pentru crearea reţelelor de apă şi canalizare atât în Fileşti, cât şi în Barboşi, dar lucrările vor începe abia la anul. „Apă Canal a aplicat şi a dezvoltat, ca operator regional de servicii de apă şi canalizare, un plan de finanţare european pentru dezvoltarea infrastructurii prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu pentru lucrări de dezvoltare reţele apă şi canalizare. Toţi paşii sunt făcuţi de Apă Canal. Este un proiect cerut de primarul municipiului Galaţi şi o promisiune care va fi îndeplinită. După ce vor fi terminate lucrările la reţelele respective, vom trece şi la partea de asfaltare şi creat trotuare. Nu putem asfalta până nu realizăm aceste reţele”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt.
Valoarea proiectului cu finanţare europeană ar fi de 15,3 milioane de lei.
"Mie daţi-mi străzi pavate"
Cu un praf de nu te vezi, pe soare, şi cu bălţi de cresc broaşte, pe ploaie, străzile „comunale” ale cartierului Barboşi sunt numai bune pentru a creşte capre şi găini, mai puţin îţi vor fi de folos dacă te încumeţi să mergi până la malul Siretului. Din cauza maşinilor grele care au mai trecut pe ele, drumurile sunt denivelate şi trebuie să-şi conduci în pas de melc maşina proprie.
Potrivit domnului Mihai Borş, au tot fost promisiuni de asfaltare, dar străzile au rămas tot la nivelul de drumuri de ţară, iar candidaţii la europarlamentare nu s-au sinchisit nici măcar să-şi facă reclamă electorală în acest cartier, chiar dacă în staţia de autobuz există un panou cu afişele candidaţilor. „Nu au venit nici măcar acum, în campanie, să ne întrebe. Mi s-au crăpat şi pereţii casei, din cauza drumului prost şi a maşinilor mari care au trecut pe aici”, ne-a declarat cetăţeanul.
Singurele pavaje pe care le vezi pe drumurile din Barboşi sunt cele din gunoaie. Resturi din construcţii, dar şi deşeuri menajere, cartoane, pungi, bidoane, găleţi, cauciucuri, tot felul de deşeuri sunt adunate în diferite puncte ale drumurilor. Ai zice că groapa de gunoi de la Tirighina continuă în întregul cartier Barboşi. Chiar joi, unul dintre oamenii care lucrau la o casă a ales să aducă resturile de la construcţie cu roaba la margine de drum, unde deja se formase un morman substanţial.
Poţi visa la confort occidental cât vrei, pentru că acest cartier pare un sat fără câini, vorba vine, pentru că aceştia sunt la fel de mulţi ca în toate cartierele Galaţiului, ba mai mult, acţionează în haite, aşa cum sesiza ziarul nostru în luna martie. Atunci, un om care are o fermă la Barboşi a rămas fără zeci de păsări într-o singură noapte, din cauza maidanezilor înfometaţi. Aşa că, odată ce intri în Barboşi, te duci cu gândul că ai ajuns în sălbăticie, nu într-un cartier al unui oraş de secol XXI.
Ruine şi colibe
Pe lângă toate lipsurile pe care le are cartierul Barboşi, acesta se poate „lăuda” şi cu o serie de ruine, care stau ţanţoşe de parcă ar fi nu ştiu ce minuni ale lumii sau oarece vestigii ale unor lumi dispărute. Foste poduri, tentative de poduri sau clădiri dezafectate sunt împânzite prin toată localitatea, atât pe lângă calea ferată, cât şi pe lângă Siret. Lângă Siret sunt ridicate şi colibele celor care au grădini acolo sau ale celor care pur şi simplu îşi doresc o viaţă lipsită de orice grijă. Acestea sunt ridicate din placaje ori din bucăţi de cărămidă, asortate cu folii din plastic şi pături vechi. Oricum ar fi, la marginea apei nici nu prea poţi să-ţi construieşti ceva trainic, având în vedere posibilitatea ieşirii din matcă a râului Siret, odată cu venirea primăverii.
Spaţiu de joacă asaltat de buruieni
Ajunşi în gara din Barboşi, respectiv în staţia de autobuz, am putut vedea o fărâmă de speranţă că autorităţile îşi pot concentra atenţia, dacă se străduiesc puţin, şi spre acest cartier mărginaş. Un spaţiu de joacă răsare printre ruine şi ierburi, viu colorat, de parcă ar fi un miraj în deşert. În schimb, nici măcar ceea ce ar putea să fie bine nu e rezolvat până la capăt. Locul de joacă este asaltat de buruieni, iar zona nu pare prea bine aleasă, având în vedere apropierea căii ferate şi clădirile scorojite.
Ecosal a întărit cu piatră un dig
Singura lucrare realizată, în această perioadă, în Barboşi a fost cea de întărire a unui dig de către Ecosal. Joi, Serviciul Ecosal, ca urmare a recomandării Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, întărea cu piatră un dig din apropierea Siretului. „Facem o dragare la dig şi apoi o taluzare cu piatră. Este o conductă mare, veche, pe unde se infiltrează apa. Vrem să astupăm gura, ca să nu se mai infiltreze şi să se ducă apa în curţile oamenilor, dacă e să crească Siretul”, ne-a declarat unul dintre angajaţii Ecosal, lucru confirmat şi de către directorul serviciului, Ionuţ Pucheanu. În acest context, putem spune că localnicii au noroc la inundaţii, pentru că doar aşa îşi mai aduc aminte oficialităţile de existenţa lor.
