Cu o stradă asfaltată nu se face primăvară, dar e mai mult decât nimic
La ultima vizită în cartierul Barboşi, zona arăta destul de rău. Deszăpezirea se făcuse greu, ca în tot oraşul, de altfel, câinii dominau în întregime staţia de autobuz, gara şi părculeţul din apropiere, iar gropile din asfaltul destul de puţin, la acea vreme, făceau drumul cu maşina o adevărată corvoadă.
Iată, însă, că lucrurile se pot schimba în Galaţi, iar cartierul Barboşi este dovada clară. În august 2015, strada principală a cartierului, numită Lunca Siretului, este asfaltată de la gară şi până la contactul cu restul oraşului, fără urmă de groapă, în timp ce multe dintre celelalte străduţe au fost acoperite cu pietriş şi nivelate, astfel încât şoferii nu mai sunt nevoiţi să pomenească toţi sfinţii din calendar când trec prin zonă.
Chiar dacă probleme mai sunt, şi încă destul de multe, locuitorii din Barboşi spun că în sfârşit văd şi ei că se mişcă ceva în zona lor. Andrei Dumitraşcu, un pensionar în vârstă de 65 de ani a venit la întâlnirea cu cititorii pentru a lăuda munca depusă de administraţia locală. „Vreau să acord o bilă albă primăriei, pentru că ne-a făcut drumurile să arate ceva mai bine. Sigur, noi am vrea asfalt peste tot, dar nu se poate bate din palme şi gata, puf, asfaltul. De asemenea, suntem mulţumiţi şi că se face curăţenie, mai ales că îi văd zilnic pe angajaţii ECOSAL la treabă, cu mături, cu tot ce trebuie. Din păcate, şi oamenii sunt răi, aruncă gunoiul în câmp sau unde văd ei cu ochii. La civilizaţie mai e de lucru, dar nu depinde de autorităţile locale”, a spus omul.
Cu toate că a lăudat lucrurile bune realizate de actuala administraţie locală, domnul Dumitraşcu ne-a spus că abia a fost zgâriată suprafaţa. „Ar mai trebui multe lucruri în cartier. Avem nevoie de canalizare şi apă potabilă în fiecare casă, pentru că momentan sunt foarte mulţi care locuiesc fix ca la ţară: cu wc în fundul curţii şi cu apă cărată de la vecini, cu butoaiele. Cu gara trebuie să se facă ceva, că altfel o să se dărâme singură, poate şi cu oameni în ea. Parcul ăsta trebuie refăcut. Sunt probleme, dar sperăm că lucrurile se vor mişca doar spre mai bine, de acum încolo”, ne-a mai spus gălăţeanul.
Faptul că Barboşiul s-a schimbat e vizibil încă de la intrare. Asfaltul este lin, trecerea de pietoni de la începutul cartierului a fost dotată cu limitatoare de viteză, iar oamenii de acolo au chiar şi o biserică la care se pot ruga fără să mai străbată distanţe mari până în oraş. Toate astea sunt dovezi ale faptului că şi în Galaţi se pot mişca lucrurile în direcţia bună, doar că ele se mişcă mult prea încet, din ce spun oamenii.
Fără condiţii decente de trai
Principala problemă a celor care locuiesc în Barboşi este reprezentată de lipsa apei potabile în case şi a canalizării. La întâlnirea cu cititorii a venit şi Lenuţa Sorea, o femeie în vârstă de 55 de ani, care ni s-a plâns de situaţia în care este forţată să trăiască de când s-a mutat în cartier. „Am cumpărat casa acum trei ani, ştiind că nu este apă trasă, dar cu promisiuni că se va rezolva. Ba chiar am şi plătit o persoană pentru a-mi trage apă, dar nici acum nu beneficiez de acest serviciu. Maşina de spălat o am, dar nu o pot folosi, la fel şi cada din baie. Sunt nevoită să iau apă de la vecini, care îmi dau atunci când vor ei, nu când vreau eu. Trăiesc mai ceva ca pe vremuri, strâng apă în bidoane ca să am cu ce să gătesc, cu ce să spăl. Nu mi se pare deloc normal”, a spus, supărată, femeia.
Cu haznaua în fundul curţii, fără canalizare şi cu copii care au nevoie de condiţii decente de trai, Lenuţa Sorea face un apel către autorităţile locale să îşi îndrepte privirea şi către Barboşi în ceea ce priveşte reţeaua de apă şi canalizare. „Există persoane care au apă, cei care locuiesc mai aproape de gară, dar în rest nu e deloc”, ne-a mai spus gălăţeanca.
Andrei Dumitraşcu ne-a spus, însă, că apa nu e potabilă, chiar dacă curge la robinet. „Conductele sunt de pe vremea celui de-al doilea război mondial, vă daţi seama că sunt ruginite, vai de capul lor. Apa curge pământie, cu viermişori sau gândaci. Ar trebui o reabilitare a conductelor, ca să beneficiem de condiţii normale. Nici dacă o fierbem nu cred că e bună apa asta”, ne-a mai spus şi bărbatul de 65 de ani.
Un singur traseu de autobuz
Cartierul Barboşi este deservit de un singur traseu de autobuz, 31, oamenii de acolo neavând alt mijloc de transport, dat fiind faptul că microbuzele nu ajung până acolo, iar taximetriştii nu au staţie în zonă.
Andrei Dumitraşcu ne-a spus că, deşi dumnealui nu este deranjat de faptul că autobuzul are ultima staţie la gară, are vecini mai bătrâni care trebuie să se descurce cu sacoşele în mână sau cu alte bagaje pe distanţe mai mari, dat fiind faptul că locuiesc în partea îndepărtată a cartierului. „Spre capătul străzii Lunca Siretului este un teren destul de mare unde autobuzul ar avea loc să întoarcă. Astfel, eu cred că cei de la primărie şi de la Transurb ar trebui să mai facă o staţie. La urma urmei, e o distanţă de cel mult 500 de metri pe care ar trebui să o parcurgă în plus autobuzul. Nu cred că e o pagubă aşa mare, din contră, ar fi de mare ajutor pentru oameni”, ne-a povestit domnul Dumitraşcu.
De asemenea, cei din Barboşi mai au o rugăminte către administraţia locală: prelungirea traseului 31 până în Piaţa Centrală. „Eu, ca pensionar, dacă vreau să ajung în piaţă trebuie să schimb două autobuze. La fel fac şi elevii, studenţii şi persoanele care se duc la muncă fără maşină personală. Sunt bani investiţi, dar e şi timp pierdut aiurea, pe drumuri. Aşa, dacă l-ar prelungi până în piaţa centrală, ar fi mai bine, că ar putea toată lumea să ajungă în centru, de aici”, a conchis Andrei Dumitraşcu, cetăţeanul de 65 de ani.
„Ecosalul lucrează, dar cetăţenii nu sunt civilizaţi”
Chiar dacă acum au parte de containere de colectare selectivă a deşeurilor în apropierea gării şi de alte containere pe strada Lunca Siretului, pe spaţiile verzi sau pe terenurile virane sunt mormane întregi de resturi menajere, fie că e vorba de sticle de plastic, de ambalaje sau de alte gunoaie. „Degeaba vin zilnic cei de la ECOSAL să ne măture cartierul, dacă românul e tot român. Ne tot plângem că vrem un oraş curat, un oraş civilizat, dar ne e lene să mergem 100 de metri până la container, că ne cad picioarele. Vrem să vină cineva să ne ia gunoiul din casă, dacă se poate. Aşa vrem noi civilizaţie ca în străinătate, fără efort”, ne-a spus un cetăţean care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
