Forfotă. Acesta este cuvântul care descrie cel mai bine ce se întâmplă de la primele ore ale dimineţii şi până seara în piaţa din Micro 39. Oameni de toate vârstele, cu căciuli pe cap, cu ghete, cu geci groase pentru a se proteja de vântul care bate printre magazinele din zonă, ies şi se uită, cumpără, cară sacoşe sau îşi duc odraslele la şcoală. „Ia buchetul, neamule, 20 de lei trandafirii, ia buchetul” sau „Cu ce te servesc, băiatu’? O floare pentru domnişoara?” sunt cele mai frecvente zgomote la startul pieţii, acolo unde sunt florarii, cu buchetele aproape îngheţate, dar frumos ornate.
La întâlnirea cu cititorii nu au venit decât două persoane, spre deosebire de luna februarie, când în jur de 15 locuitori ai zonei au venit să se plângă de lipsa căldurii şi de gerul care le invadase casele şi le strica sănătatea. Lucrurile din cartier nu sunt, însă, mai roz. Aglomeraţia, mizeria, câinii fără stăpân, tarabele care ocupă spaţiul pietonal dar şi copacii nefasonaţi din cartier sunt, în continuare, printre principalele probleme puse în discuţie de oamenii care îşi duc traiul în Micro 39.
Pericol pe timp de noapte. Canalizările fără capac nu sunt semnalizate
În spatele pieţei din Micro 39 am dat peste o canalizare fără capac, destul de adâncă. Având în vedere faptul că este într-o zonă destul de circulată de localnici, o tragedie se poate întâmpla oricând. De altfel, oamenii care stau în apropiere spun că au făcut sesizări la autorităţile competente, dar nimeni nu le-a dat atenţie. „Cred că tot ce mai rămâne este să aşteptăm să se rupă o creangă din copac şi să o punem acolo, să o vadă lumea. Dar, hai, că noi ăştia mai mari o ştim, o ocolim. Dar un copil poate să cadă, să îşi rupă ceva sau, Doamne fereşte, să păţească ceva mai grav. Atunci, cine e responsabil?”, ne-a spus un cetăţean.
Oricum ar fi, astfel de cazuri nu sunt noi în zona pieţii din Micro 39, o astfel de problemă fiindu-ne semnalată şi în luna februarie, când o canalizare fără capac de pe strada Ionel Fernic era semnalizată cu o navetă de bere goală şi o crenguţă.
„La ce le-a făcut piaţă, dacă ei tot pe alee stau?”
Primul cetăţean care a venit să stea de vorbă cu reporterii „Vieţii libere” a fost Costin Ştefănache, un gălăţean în vârstă de 62 de ani, care locuieşte în cartier de câteva decenii bune. Principala sa nemulţumire este legată de vânzătorii ambulanţi, care îşi întind marfa pe spaţiul pietonal de pe aşa zisa alee a comerţului. „Nu mi se pare deloc normal. La urma urmei, de asta s-a făcut piaţă, ca să nu mai fie la fel de aglomerat pe alee, să putem circula normal. Ori, ei îşi întind în continuare ciorapii, pantalonii, chiloţii, hreanul, pătrunjelul şi ce mai vând pe acolo câte un metru şi jumătate pe unde ar trebui să circulăm noi. Înţeleg că oamenii muncesc, nu am nimic împotrivă, dar parcă nici aşa, să te întinzi peste tot. Dacă s-au creat condiţii, de ce nu intră în piaţă? Ori nu vor să plătească chiria?”, ne-a spus cetăţeanul.
Pe lângă tarabele întinse pe alee, domnul Ştefănache ne-a spus că este foarte nemulţumit şi de numărul mare al beţivilor şi scandalagiilor care mişună prin piaţă. „Seara e cel mai rău. Ei stau zi lumină în bar, şi când ies se iau de lume, înjură, se împing. Poliţia de ce nu face nimic pentru îmbunătăţirea traiului nostru? Şi înainte beau oamenii, dar acum parcă au înnebunit”, ni s-a mai plâns gălăţeanul de 62 de ani.
Câinii vagabonzi sunt peste tot
Chiar dacă la chioşcul „Vieţii libere” nu au venit decât două persoane, în timp ce mergeam prin inima cartierului ne-am întâlnit cu doamna Ioana Petrea, o femeie de 48 de ani, care ne-a spus că principala ei problemă este cu câinii din zonă, dar şi că marea vină o poartă oamenii. „Câinii sunt mulţi, e adevărat, dar cine i-a adus aici? Cine îi face să rămână aici? Nu tot oamenii care îi hrănesc şi care îi ascund atunci când vin cei de la ecarisaj? Eu am vecini care aruncă mâncare de la balcon, pentru că le e lene să iasă în faţa blocului. Dar, chiar şi aşa, dacă tot iubesc animalele, de ce nu le iau în casă? Aa, sunt murdare, rod mobila, îşi fac nevoile unde nu trebuie, nu le place. Şi eu eram iubitoare de animale din fotoliu, dar, când m-a muşcat primul maidanez, am renunţat”, ne-a spus femeia.
Problema este veche, de acest aspect plângându-se cetăţenii din zonă şi la începutul anului, când i-am vizitat ultima dată. „Chiar de ar fi să îi sterilizeze pe toţi, ar dura cel puţin zece ani până se mai restrâng numerele lor. Nu vreţi să ştiţi ce e noaptea pe aici, mai ales când umblă în haite şi când sunt în călduri. Sunt nopţi în care nu putem pune geană pe geană, din cauza hărmălaiei pe care o fac”, ni s-a mai plâns Ioana Petrea.
Nici stăpânii de câini nu au scăpat din vizorul doamnei Petrea. „Eu nu am nimic cu oamenii care au câini, bravo lor. Dar, când scot patrupedul la plimbare, de ce nu strâng şi rahatul din urma lor? Nu e nimeni obligat să calce în mizerie, chiar dacă se spune că e cu noroc. Nu ştiu dacă am văzut pe cineva cu făraş şi punguţă în urma câinelui propriu”, a conchis gălăţeanca.
Parcul arată groaznic. „Copiii din cartier se joacă printre noroaie şi fiare ruginite”
Despre parcul de la capătul pieţii din Micro 39 am mai scris în „Viaţa liberă” şi în urmă cu aproape trei luni. Atunci, oamenii pe care i-am găsit la şuetă pe băncile de pe care s-a dus vopseaua ne spuneau că pericolul pândeşte la tot pasul. Atunci, Mihaela Dobre, o doamnă care ne-a trimis o sesizare pe adresa redacţie, ne-a spus că cei mici se pot răni oricând în locul de joacă. "Acum câteva luni, un leagăn s-a rupt în timp ce fetiţa mea se dădea în el, motiv pentru care ea şi-a rupt mâna. Băncile arată groaznic, s-a luat de pe ele şi lacul, şi vopseaua, iar mai nou se rup şi şipcile. Toboganele sunt zgâriate, lanţurile cu care sunt legate leagănele sunt ruginite, iar în gropile cu nisip sunt rahaţi de la câinii maidanezi. Nu se mai poate aşa", ne-a mărturisit femeia.
Acum, la venirea toamnei, parcul arată la fel. Noroiul şi rugina continuă să domnească în zonă, iar cei mici nici măcar nu mai intră în locul de joacă. Singurii care mai trec prin zonă sunt pensionarii veniţi să joace table sau şah, ori să se relaxeze la aer. Costin Ştefănache, gălăţeanul care a venit să stea de vorbă cu reporterii “Vieţii libere” arată cu degetul către autorităţile locale. “Nimănui nu îi mai pasă de parcul ăsta. Primăria nu vine să reabiliteze, aşa că ne aşteptăm la ce e mai rău. Probabil se vor rupe toate leagănele, la cât de ruginite sunt lanţurile alea”, ne-a spus omul.
În cartier există şi grădini frumoase
Dacă mare parte din zonă arată sumbru, nu acelaşi lucru se poate spune despre unele grădini de bloc mai îngrijite. Probabil din efortul propriu al locatarilor, unele dintre aceste spaţii arată ca adevărate oaze în deşertul noroios reprezentat de străduţele de pe care bitumul şi cimentul dispar, încet dar sigur. Locatarii au făcut o mică fântână din lemn, dar şi câteva băncuţe din lemn, pe care să se poată relaxa în mijlocul copacilor care încă mai supravieţuiesc în jurul blocului.
Astfel de iniţiative sunt lăudabile, însă nu mereu sunt încurajate de autorităţi. „La mine la bloc, spre exemplu, locatarii au amenajat grădinile blocurilor frumos, au pus gărduţ, pitici de grădină, etc. Acum, totul e ruină, pentru că ne-au zis că nu aveam autorizaţie pentru aşa ceva, şi au distrus tot. Păi, dacă primăria nu te sprijină, de ce să mai faci aşa ceva?”, ne-a spus o doamnă care locuieşte lângă magazinul Billa, dar care a vrut să îşi păstreze, totuşi, anonimatul.
Astfel de grădini de bloc, frumos amenajate, există în toate cartierele oraşului, nu doar în Micro 39.
Copacii uscaţi nu au fost fasonaţi. „Ne cad crengile în cap şi nu vine nimeni”
Tot la întâlnirea cu cititorii a venit şi domnul Apostol Dumitru, preşedintele asociaţiei de locatari nr. 609. Cu un morman de hârtii între degetele tremurânde, omul de 74 de ani ne-a spus că de mai bine de patru ani face eforturi pentru ca toţi copacii uscaţi din jurul blocurilor pe care le reprezintă să fie fasonaţi corespunzător, în caz contrar existând riscul de pagube materiale sau omeneşti. „Acum câteva zile s-a desprins o creangă destul de mare dintr-un copac. Noroc că nu trecea nimeni pe acolo, dar dacă îi cădea cuiva în cap? Eu am făcut o mulţime de sesizări la primărie, să vină să ne ajute. Nu putem să ne urcăm noi să tăiem crengile, că luăm amendă. Dar nici cine este abilitat nu vine? De ce?”, ni s-a plâns cetăţeanul.
Într-o adresă primită de la primăria Galaţi, lui Apostol Dumitru i s-a comunicat că „problema tăierii/fasonării arborilor a fost transmisă la S.C. Gospodărire Urbană S.R.L spre rezolvare”. Dar, asta se întâmpla în 2012, iar în cei trei ani care s-au scurs de atunci nimeni nu a venit să fasoneze copacii, conform spuselor omului.
Pe lângă fasonare, oamenii vor şi garduri vii
Cererile de fasonare a copacilor nu au fost singurele înaintate către primărie de Apostol Dumitru, la dorinţa locatarilor pe care îi reprezintă. Oamenii vor şi gard viu în jurul blocurilor unde locuiesc, ca să nu se mai urce maşinile pe spaţiile verzi şi să le transforme în mocirle. Din păcate, şi acestea au rămas fără rezolvare. „Am mai amenajat noi câte un gărduţ, să fie mai lejer, mai frumos. Dar nu ai cu cine. Primăria mi-a răspuns, anul ăsta, că se va desfăşura o campanie de împrejmuire a spaţiilor verzi cu gard tip PANOU GARD BORDURAT şi că se va realiza în funcţie de fondurile alocate de la bugetul local. Dar, nimic altceva”, ne-a mai spus cetăţeanul.
Rablele ocupă şi aici locurile de parcare
O problema din ce în ce mai mare pentru locuitorii din Galaţi o reprezintă numărul în creştere al rablelor abandonate de proprietari prin parcările blocurilor, iar situaţia nu este cu nimic diferită în Micro 39. Pe strada Ionel Fernic am dat peste un automobil care, în loc de lunetă, avea o placă de lemn, iar faţa şi spatele erau turtite bine, semn că automobilul fusese implicat într-un accident. Roţile pe jantă, geamurile crăpate, iar marginile ruginite ne arătau că maşina nu a mai fost mişcată de ceva timp. Ceva mai încolo, în una din parcări, am dat peste un autoturism marca Opel care, la fel ca cel din urmă, era năpădit de rugină şi de praf, iar roţile dezumflate ne spuneau că, şi în acest caz, proprietarul nu mai mişcase maşina din acel loc de ceva timp.
Acestea sunt doar două dintre zecile, dacă nu sutele de maşini pe care gălăţenii le abandonează anual în parcări. Primăria Galaţi are, anual, campanii de strângere a acestor epave de pe străzi, însă de cele care au toate taxele la zi nu se pot atinge, motiv pentru care monumentele de rugină continuă să troneze în parcări.
Ce schimbări aşteaptă cetăţenii?
Costin Ştefănache, 62 de ani, locuieşte în cartier de mai bine de trei decenii: „În primul rând, trebuie rezolvată problema beţivilor şi a scandalagiilor din cartier. Aici poliţia locală trebuie să intervină, cred eu. Apoi, cei care vând la stradă trebuie duşi într-o galerie comercială ceva, pentru că nu e normal să ocupe atât spaţiu de pe aleea pietonală. Cel mai mult, însă, îmi doresc să se rezolve problema parcului, ca să nu mai existe riscul să se rănească cineva. Trebuie schimbat tot, zic eu, de la băncile astea care sunt vai de ele, până la leagăne, balansoare, nisip din groapă, tobogane, pietriş, garduri, chiar şi ţâşnitori. Nu neg, poate şi copiii distrug, dar nici autorităţile nu întreţin ceea ce construiesc”.
Apostol Dumitru, 74 de ani, preşedinte asociaţia 609: „Eu vreau să se fasoneze copacii din cartier, dar responsabil. Nu să fie tăiaţi de tot, ci să se cosmetizeze, pentru că pe alocuri sunt crengi uscate. Apoi, problema câinilor trebuie rezolvată, la fel şi cu mizeria. Dacă eşti proprietar de câine şi nu strângi rahatul, să fii amendat. Altfel nu avem cum să ne civilizăm. Şi la curăţenie mai e mult de lucru, dar oricum, stăm mai bine acum”
Mai multe parcări
Într-o continuă goană după locurile în care să îşi lase maşina, mulţi proprietari de autovehicule din zonă au trecut la lucruri mai serioase, precum înţepatul roţilor, în cazul în care cineva le ocupă locul tradiţional. Astfel, nevoia pentru parcări încăpătoare, cum e cea de pe strada Ionel Fernic, este în creştere, mai ales că numărul maşinilor este din ce în ce mai mare.
Oamenii se tem de venirea iernii. „Vom primi căldură?”
Preşedintele asociaţiei 609, Apostol Dumitru, ne-a spus că locatarii pe care îi reprezintă şi-au pus, în mare parte, centrale termice, dar mai există şi câţiva care se bazează pe sistemul centralizat. Pe aceştia planează un sentiment constant de teamă, dat fiind faptul că situaţia termoficării nu a fost clarificată de autorităţi.
