Generalul locotenent Igor Kirillov, şeful trupelor ruse de protecţie nucleară, biologică şi chimică, a fost ucis, marți, la Moscova, de o bombă plasată pe o trotinetă electrică, a anunţat Comitetul rus de anchetă, potrivit Reuters și Tass.
Explozia l-a ucis și pe asistentul generalului, au menţionat autoritățile ruse, care au catalogat incidentul drept atac terorist.
Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că se află în spatele exploziei pe care a descris-o ca fiind o operațiune specială împotriva unei ținte legitime. Kievul îl consideră pe Kirillov un criminal de război, acuzându-l că a ordonat utilizarea de arme chimice interzise împotriva forțelor ucrainene.
Kirillov și consilierul său au fost uciși de bomba plasată într-un scuter electric în momentul în care au ieșit din clădirea în care locuia generalul, în sud-estul Moscovei.
Igor Kirillov devenise cunoscut pentru briefingurile atipice de la ministerul rus al Apărării, care au determinat ministerul de Externe al Marii Britanii să-l eticheteze drept "un purtător de cuvânt semnificativ al dezinformarii Kremlinului". Kirillov a fost mai mult decât un purtător de cuvânt. El s-a aflat la conducerea Academiei de Protecție Radiologică, Chimică și Biologică "Timoșenko", înainte de a deveni șeful forțelor ruse de protecţie nucleară, în 2017. Ministerul de Externe britanic a declarat că forța pe care o comanda Kirillov a desfășurat "arme chimice barbare în Ucraina", susţinând că acesta a scos în evidență prin declarațiile lui utilizarea pe scară largă a agenților de revolte și a "rapoartelor multiple despre folosirea substanței toxice cloropicrina", potrivit BBC.
În ziua de dinaintea uciderii sale, SBU l-a inculpat pentru "utilizarea în masă" a armelor chimice interzise pe fronturile de est și de sud ale Ucrainei. Ancheta SBU a citat "mai mult de 4.800 de cazuri în care inamicul a folosit muniții chimice" pe teritoriul ucrainean de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. SBU a arătat și că substanțele toxice au fost folosite în atacurile cu drone, precum și în grenade.
Kirillov și-a câștigat notorietatea încă de la începutul războiului cu o serie de declarații îndreptate atât către Ucraina, cât și către Occident, dintre care niciuna nu se baza pe fapte. Printre cele mai scandaloase afirmații ale sale a fost una conform căreia SUA construiseră laboratoare de arme biologice în Ucraina. Aceasta a fost folosită în încercarea de a justifica invazia pe scară largă a Rusiei.
Acuzațiile notorii ale lui Kirillov împotriva Ucrainei au continuat și anul acesta. Luna trecută, el a susținut că "unul dintre obiectivele prioritare" ale contraofensivei Ucrainei în regiunea rusească de graniță Kursk a fost să pună mâna pe centrala nucleară de la Kursk. El a arătat o prezentare de diapozitive, care se presupune că se bazează pe un raport ucrainean, susținând că, în cazul unui accident, numai teritoriul Rusiei ar fi expus la contaminare radioactivă.
Una dintre temele pe care le-a repetat Kirillov a fost că Ucraina căuta să dezvolte o "bombă murdară". În urmă cu doi ani, el a susținut că "două organizații din Ucraina au instrucțiuni specifice pentru a crea așa-numita 'bombă murdară'. Această lucrare este în stadiul final". Afirmațiile sale au fost respinse de țările occidentale ca fiind "false într-un mod transparent".
Moartea lui Kirillov este văzută de susținătorii Kremlinului ca o lovitură, dar și ca o dovadă că Ucraina are capacitatea de a viza oficiali de rang înalt de la Moscova.
