Boala cu care Stephen Hawking a trăit peste 50 de ani

Boala cu care Stephen Hawking a trăit peste 50 de ani
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Stephen Hawking, renumitul astrofizician britanic, a murit la vârsta de 76 de ani. A devenit celebru datorită lucrărilor și descoperirilor revoluţionare despre Univers, dar și pentru faptul că reuşit să facă faţă bolii de care a suferit, scleroză laterală amiotrofică sau boala Lou Gehrig, timp de peste 50 de ani. În mod normal, cei mai mulți pacienți cu această boală trăiesc doar între trei și cinci ani din momentul apariției simptomelor.

"Sunt sigur că handicapul meu are o legătură cu celebritatea mea. Oamenii sunt fascinaţi de contrastul între capacităţile mele fizice foarte limitate şi natura extrem de vastă a universului pe care îl studiez", declara omul de ştiinţă. În 1964, la vârsta de 22 de ani, fizicianul a fost diagnosticat cu o boală progresivă a neuronilor motori, afecţiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică. I-a fost prezis că va mai trăi doar câţiva ani.

Boala a evoluat gradual şi l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca, ţintuit într-un scaun cu rotile, aproape paralizat şi neputând să vorbească decât cu ajutorul unui dispozitiv (sintetizator de voce). Corpul său s-a degradat treptat și, în 1974, celebrul astrofizician a devenit incapabil să se hrănească sau să se ridice din pat de unul singur. Intelectul său a rămas însă intact, lucru care se întâmplă în cazul celor mai mulți pacienți cu această boală.

Scleroza laterală amiotrofică (SLA) este o afecţiune neurodegenerativă progresivă și se caracterizează printr-o pierdere sau reducere a numărului de celule nervoase ale creierului și măduvei spinării, denumite neuroni motori. Astfel, creierul îşi pierde capacitatea de a controla activitatea ţesuturilor fibroase. Din moment ce nu mai sunt activi, toți mușchii implicați în mișcări voluntare devin extrem de slăbiți, până la paralizie, și se atrofiază.

SLA se caracterizează prin rigiditate musculară, spasme musculare și prin agravarea treptată a slăbiciunii cauzată de pierdere musculară. Aceasta duce la dificultate de vorbire, înghiţire și, eventual, respiraţie, care este și cauza principală a decesului. Numai zece la sută din pacienţii diagnosticaţi cu această boală reuşesc să supravieţuiască mai mult de zece ani.

Deși este o boală extrem de gravă, SLA este totuși destul de rară, Astfel, una până la două persoane din 100.000 sunt diagnosticate în fiecare an, cei mai mulți pacienți având peste 45 de ani. Din păcate, până în prezent, medicina nu a reușit să găsească un tratament eficient împotriva SLA.

În județul Galați, la sfârșitul anului trecut, trăiau 15 persoane diagnosticate cu această boală.

Citit 2668 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Martie 2018 22:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.