În judeţul Galaţi funcţionează opt centre de permanenţă, două la oraş şi restul în mediul rural. În total, 62 de medici îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi medicale, care asigură asistenţa medicală primară, în regim de gardă, pentru mai bine de jumătate din populaţia judeţului.
Doar anul trecut, 17.306 pacienţi au fost consultaţi în centrele de permanenţă din Galaţi, Cudalbi, Corod, Băleni, Tudor Vladimirescu, Cavadineşti, Bereşti şi Vlădeşti, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP). Împărţiţi pe grupe de vârstă, cei mai mulţi pacienţi, aproape 10.000 din total, au avut între patru şi 59 de ani. Acestora le-au urmat persoanele cu vârste mai mari de 60 de ani, copiii între unu şi patru ani, şi nouă-născuţii care nu împliniseră încă un an.
„S-au eliberat bilete de trimitere către alte specialităţi pentru 357 de bolnavi şi a fost solicitată ambulanţa pentru transportul a 437 de pacienţi. În total, cele două centre de permanenţă din municipiul Galaţi şi din Bereşti deservesc o populaţie de 306.400 de persoane, în vreme ce unităţile medicale din mediul rural asigură asistenţa medicală primară pentru 85.395 de persoane”, se arată în raportul de activitate pentru anul trecut al DSP Galaţi.
În mediul rural a fost închis un centru
De menţionat este faptul că, în luna septembrie 2017, s-a deschis primul centru de permanenţă în municipiul Galaţi, într-un spaţiu pus la dispoziţie de Consiliul Local al municipiului. În acelaşi timp însă, trebuie spus şi faptul că, tot anul trecut, centrul de permanenţă Bălăşeşti a fost închis, deoarece nu mai erau îndeplinite condiţiile care stăteau la baza emiterii deciziei de înfiinţare. Din păcate, utilitatea unor astfel de centre este mai ales în mediul rural, acolo unde asistenţa medicală este de multe ori mai mult simbolică.
Cinci dintre centrele de permanenţă din judeţul Galaţi funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile locale, în vreme ce pentru restul consultaţiile se dau în cabinetele medicilor de familie din localităţile respective.
Aceste centre medicale au fost înfiinţare printr-un ordin emis în 2011 şi au fost gândite în scopul asigurării unui minim de asistenţă medicală în comunităţile în care nu funcţionează spitale, iar staţiile de ambulanţă sunt prea departe pentru ca echipajele medicale să poată ajunge la timp în cazul urgenţelor.
