Vestea cea mai îngrijorătoare pentru Galaţi nu vine din slaba dezvoltare economică, din şomajul crescut sau din apatia şi lipsa de viziune a autorităţilor locale. Cea mai severă problemă cu care se confruntă judeţul nostru este cauzată de scăderea constantă, de la an la an, a numărului de locuitori.
În termeni statistici, indicatorul poartă numele de spor natural. Pentru Galaţi, sporul natural a fost negativ, fără excepţie, în ultimii cinci ani, ceea ce înseamnă că numărul de decese l-a depăşit pe cel al naşterilor. Şi, de parcă acest aspect nu ar fi oricum suficient de grav, bunicii noştri sunt cei mai bolnavi din Europa.
Mai puţini cu miile, în fiecare an
Datele oficiale ale Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi arată că natalitatea a cunoscut o creştere uşoară în 2017, faţă de 2016. Astfel, dacă în urmă cu doi ani, în judeţul Galaţi s-au născut 4.659 de copii, anul trecut numărul naşterilor a fost de 4.735. De cealaltă parte, numărul deceselor înregistrate anul trecut a fost cu peste 2.000 mai mare decât cel al naşterilor, lucru valabil şi pentru 2016.
În consecinţă, în ultimii cinci ani, populaţia judeţului a scăzut cu aproape 10.000 de persoane, fără a pune la socoteală declinul demografic produs de plecarea gălăţenilor către alte judeţe sau în străinătate. Datele oficiale mai arată că mortalitatea generală este cu aproape 50 la sută mai ridicată în mediul rural, faţă de oraş, lucru explicabil, de altfel, având în vedere cât de îmbătrânită este populaţia satelor gălăţene.
Numeroase sinucideri şi crime, pe fondul excesului de alcool
Principalele cauze de deces în judeţul Galaţi sunt bolile cardiovasculare, tumorile şi bolile aparatului digestiv. "În ceea ce priveşte afecţiunile aparatului digestiv, se remarcă o creştere deosebită a incidenţei cirozei hepatice. De asemenea, se constată o creştere îngrijorătoare a sinuciderilor şi a omuciderilor, multe dintre săvârşite pe fondul consumului exagerat de alcool", subliniază specialiştii DSP Galaţi, într-un raport recent.
Lucrurile par să meargă, aici, mână în mână. Obişnuinţa de a bea alcool în exces este răspunzătoare şi pentru multe dintre bolile digestive şi cardiovasculare, potrivit medicilor gălăţeni. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), moldovenii şi oltenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din România. Totodată, datele oficiale arată că şomerii şi locuitorii de la ţară beau mai mult decât restul populaţiei.
Trăim mai mult, dar suntem măcinaţi de boli
Natalitatea scăzută nu duce doar la un spor natural negativ, ci şi la îmbătrânirea populaţiei judeţului nostru. Ponderea mare a vârstnicilor înseamnă, automat, o nevoie crescută de servicii medicale şi de asistenţă medico-socială, capitole la care suntem puternic deficitari. Astfel, aparent paradoxal, deşi trăim mai mult, speranţa de viaţă sănătoasă este în scădere.
Un studiu realizat de INS arată că femeile românce trăiesc, în medie, 78,91 ani, iar bărbaţii, 72 ani (în perioada 1899-1901, durata medie a vieţii în România a fost de 36,4 ani - n.r.). Vestea proastă este că atât bărbaţii, cât şi femeile se aşteaptă să aibă o viaţă sănătoasă timp de doar 59 ani. În perioada 2007-2014, cu toate că a crescut durata medie a vieţii, speranţa de viaţă sănătoasă a scăzut, de la 62,5 ani la 59 ani, la femei, şi de la 60,5 ani la 59 ani, la bărbaţi. Faţă de valorile medii din UE, valorile speranţei de viaţă sănătoasă la naştere, în România, sunt mai mici cu 2,4 ani, în cazul bărbaţilor, şi cu 2,8 ani, pentru femei.
