Din ce în ce mai multe mămici din România decid, atunci când vine vorba de momentul naşterii, să facă o cezariană, chiar dacă aceasta nu este o necesitate din punct de vedere medical.
Potrivit medicului ginecolog Iosif Niculescu, perioada de după 1989 a însemnat o relaxare a controlului strict din spitale, care interzicea operaţiile în afara cazurilor de urgenţă medicală. A fost o reacţie de eliberare: s-a dat liber la cezariene, iar apariţia instituţiilor private în următorii ani a influenţat dramatic balanţa. Există unităţi unde rata operaţiilor este de peste 80 la sută. Vârsta la care femeile ajung să nască primul copil este strâns legată de numărul intervenţiilor chirurgicale.
De asemenea, medicul afirmă că, astăzi, femeile sunt mult mai implicate în viaţa socio-economică, mai prezente în roluri cheie ale societăţii şi nu îşi permit să lipsească multă vreme din câmpul muncii.
În plus, mai precizează doctorul ginecolog, încă avem probleme imense în procesul de urmărire a travaliului şi nu toate unităţile medicale beneficiază de standarde europene.
Nu în ultimul rând, este nevoie de un program susţinut de educarea populaţiei feminine cu privire la sarcină şi naştere. De foarte multe ori, se ajunge la operaţie pentru că gravidele nu au ştiut să recunoască simptomele problematice din timpul sarcinii şi nu au ajuns la controalele de rutină.
Potrivit medicului, multe femei aleg cezariana fără a fi pe deplin informate asupra consecinţelor acestei intervenţii medicale asupra corpului lor şi asupra fătului. Fiind vorba despre o intervenţie chirurgicală, aceasta vine la pachet cu toate riscurile imediate pe care le implică o operaţie: infecţie, hemoragie, probleme cu anestezia şi cheaguri de sânge.
De asemenea, copiii născuţi prin cezariană au dificultăţi mari de adaptare respiratorie.
