Cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienţilor care au cancer, aceştia fiind cei mai expuşi comerţului ilegal cu medicamente, arată un raport privind comerţul online cu medicamente din surse necontrolate din România.
Raportul evaluează situaţia actuală a comercializării ilegale pe internet a unor medicamente eliberate cu prescripţie medicală. Din 174 de produse monitorizate au fost identificate anunţuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 dintre acestea, fiind centralizate 2.663 de anunţuri pentru aceste medicamente. Potrivit News.ro, peste 50 la sută dintre anunţuri se refereau la produse folosite în tratamentul cancerului renal, de ficat, al tumorilor neuroendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian sau al cancerului bronho-pulmonar fără celule mici.
Medicamentele aflate pe lista de discontinuităţi a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale reprezintă şi acestea o componentă importantă a comerţului online din surse necontrolate, potrivit raportului. Astfel, în procesul de monitorizare au fost incluse 219 produse din acea listă, obţinându-se rezultate pentru 36 de medicamente. Mai exact, raportul a identificat 628 de anunţuri de vânzare/cumpărare care vizau, printre altele, medicamente utilizate în tratarea mielomului multiplu sau a limfomului (334 de anunţuri), a disfuncţiei erectile (118) sau medicamente pentru prevenirea formării şi dezvoltării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sangvine (59).
Este nevoie de o legislaţie clară în domeniu
„Prin realizarea acestui raport am dorit să evaluăm situaţia curentă în mediul online în ceea ce priveşte comerţul cu medicamente din surse necontrolate. Un pacient care foloseşte un medicament cumpărat de pe internet, pentru că, din anumite motive, nu a avut acces la medicamente decontate de stat, este supus unor riscuri enorme. În acest context, credem că este nevoie de campanii de informare şi educare a populaţiei cu privire la riscurile la care se expun prin procurarea de medicamente din surse neautorizate. Totodată, este necesară o legislaţie clară, care să susţină demersurile instituţiilor abilitate în contracararea acestui fenomen”, a declarat Dan Miclea, director general Media Kompass, organizaţia care a elaborat raportul de monitorizare.
