Evaluaţi acest articol
(11 voturi)
1 comentariu

În comuna Băleni funcţionează unul dintre cele mai mari parcuri de eoliene din judeţul Galaţi, cu 20 de turbine, de 50 de MW în total. Compania contribuie la bugetul local cu peste 600.000 de lei, bani care sunt direcţionaţi către investiţii şi nu numai.

Aşezarea geografică (în centrul judeţului Galaţi, în zona formată din Podişul şi Colinele Covurluiului) i-a adus comunei Băleni, în urmă cu mai mulţi ani, un investitor care contribuie cu bani grei la bugetul local. Cu sumele încasate de la compania care deţine parcul de eoliene, în prezent Engie, veniturile comunei s-au dublat. Mai mult, investitorul a sponsorizat, în urmă cu ceva timp, autorităţile locale, oferindu-le sprijin pentru forarea unuia dintre cele patru puţuri necesare alimentării cu apă potabilă a populaţiei. Parcul de eoliene a fost construit în doar câteva luni, după cum ne-a spus primarul comunei, însă demersurile pentru înfiinţarea acestuia au început în anul 2007.
"Parcul de eoliene a demarat în anul 2007, când s-au făcut şi studii de vânt, s-au analizat aproximativ 2.000 de ore. În perioada 2008-2009, a început achiziţia de terenuri. Unii dintre oameni au pus condiţii - îţi vând, dar tot terenul. Au făcut aşa. Le-au rămas peste 50 de hectare, care sunt date la asociaţia agricolă. Parcul a fost iniţiat de o companie din Buzău, care a vândut GDF, actualul Engie. Le-am dat tot concursul, am făcut tot ce s-a putut pentru a-i sprijini şi pentru a le crea condiţiile necesare derulării acestei investiţii. Lucrările au început efectiv în primăvara lui 2013, iar la sfârşitul lunii noiembrie, în acelaşi an, au fost gata. S-a făcut şi linie electrică de medie tensiune. Ne vin la bugetul local 600.000 - 700.000 de lei, căci ei plătesc impozit pe construcţie şi pe teren", a declarat primarul Lică Oprea.
Banii încasaţi de la compania care activează în domeniul energiei sunt cu atât mai importanţi cu cât şi comuna Băleni, la fel ca multe alte unităţi administrativ-teritoriale, suferă, anul acesta, din cauza măsurilor fiscale adoptate de Guvern, revenindu-i mai puţin bani. Sume importante la bugetul local vin şi de la cel mai mare agent economic al comunei - societatea agricolă "Dealul Covurlui", care lucrează mii de hectare. "Cel mai mare agent economic al comunei este societatea agricolă Dealul Covurlui, care lucrează 3.600 de hectare de teren, în sistem asociativ. Oamenii au cedat pământul asociaţiei, sunt acţionari, au un parc de utilaje agricole foarte bine pus la punct. Aproape că nu mai dă nimeni cu sapa. Aproape totul se face mecanizat. În comună mai sunt diverse societăţi de desfacere produse alimentare, industriale, majoritatea sunt universale, nu au un specific anume", ne-a spus edilul.

Drumuri moderne şi reţea de canalizare cu bani europeni

Nu mai puţin de 3,5 milioane de euro investesc autorităţile din Băleni în modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea reţelei de canalizare şi modernizarea pieţei, pentru ca micuţa şi cocheta comună din centrul judeţului (una dintre cele mai curate şi îngrijite localităţi pe care le-am vizitat) să continue să se dezvolte.

După ce proiectele de drumuri şi de extindere a reţelei de canalizare vor fi finalizate, aproape toate străzile comunei vor fi asfaltate, iar 90 la sută din localitate va avea reţea de canalizare, ne-a spus, luni, primarul Lică Oprea, la vizita noastră în Băleni. Deşi, de regulă, mulţi dintre primarii din judeţ ne expun numeroase planuri şi proiecte mai mult sau mai puţin realizabile, atunci când mergem în vizită în comunele pe care le conduc, în ciuda faptului că pentru multe dintre ele nu au asigurată finanţarea, primarul comunei Băleni a ales să ne vorbească doar despre proiectele de investiţii pentru care a semnat deja contracte de finanţare, iar implementarea lor este sigură. Autorităţile au reuşit să atragă fonduri europene şi guvernamentale (prin PNDL) pentru cele mai importante investiţii.
"Avem cinci proiecte care sunt contractate. Trei dintre ele sunt cu bani europeni - unul de extindere a reţelei de canalizare, care se află în ultima fază a licitaţiei, un proiect de modernizare drumuri, la care se lucrează deja din martie, dar, acolo unde se va realiza extinderea reţelei de canalizare, lucrările se vor opri, şi un proiect pentru modernizarea pieţei. Pentru acesta din urmă am obţinut fonduri prin GAL (Grupul de Acţiune Locală - n.r.) Covurlui. Cheltuielile eligibile, însemnând bani europeni, se ridică la aproape 70.000 de euro. Diferenţa, sensibil egală, va veni de la bugetul local, pentru că GAL atât a putut să aloce. Fondurile au fost distribuite în funcţie de numărul populaţiei şi de suprafaţă. Mai avem două proiecte pe PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală - n.r.) cu contracte semnate: unul de 5,3 milioane de lei pentru modernizare drumuri şi un alt proiect de extindere canalizare - de 2,9 milioane de lei. Ambele sunt în licitaţie, urmează să se deschidă ofertele", ne-a spus primarul Lică Oprea.

Sistem de alimentare cu târnăcopul

Localnicii din Băleni beneficiază de apă curentă de aproximativ 13 ani şi, pentru că Primăria nu face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Serviciul Regional Apã Galaţi (operat de Apă Canal), oamenii plătesc pentru metrul cub de apă rece doar 2,76 de lei (jumătate din tariful practicat de Apă Canal), iar pentru canalizare - 1,84 de lei, după cum ne-a declarat reprezentantul Primăriei. Faptul că autorităţile nu depind de operatorul regional Apă Canal aduce şi avantaje (în special, în privinţa tarifelor), dar şi dezavantaje. "Tot ce am făcut, am făcut prin forţe proprii. Sunt avantaje şi dezavantaje. Pentru noi, care suntem autonomi, există un mare dezavantaj pentru că preţul este justificat la sânge. S-a făcut o fişă de calcul, nu ne-a lăsat nici măcar un bănuţ în plus, pe când, dacă cumva vreodată, nu vom mai putea să-l mai gestionăm singuri şi va trebui să îl predăm, cum au făcut marea majoritate a colegilor primari, atunci ei (Apă Canal - n.r.) vin cu preţul lor, ceea ce este total nedrept. Eu, la sfârşitul anului 2016, am cerut un tarif de 3,2 lei, la ANRSC. Ne-a dat doar aproximativ trei bani în plus faţă de preţul anterior. Numai salariile cât au crescut, preţul la energie electrică... Nu este în regulă. Mai ales că la noi s-a încetăţenit un obicei: apa se plăteşte ultima. Se plăteşte, înainte de toate, energia electrică, cablul tv, internetul, iar apa la urmă, iar unii chiar deloc", ne-a spus Lică Oprea.
Dacă în multe comune gălăţene rău-platnicii sunt toleraţi, întrucât primarii se feresc să aplice legea de teama de a fi sancţionaţi la vot, la Băleni, nu de puţine ori, cei care au "uitat" să îşi achite facturile la apă au rămas fără acest serviciu. "Jumătate din reţeaua de alimentare cu apă am făcut-o cu hârleţul şi cu târnăcopul, cu oamenii de la 416 (asistaţii social - n.r.) şi cu patru persoane pe care le-am angajat noi. Cred că suntem unici în judeţ, am făcut vreo 14 km de alimentare cu apă cu târnăcopul. La sfârşitul anului 2005, era gata totul".

Refugii în staţii

Primăria din Băleni a avut grijă să creeze pentru oameni condiţii civilizate de aşteptare a mijloacelor de transport în comun. De anul trecut, pe strada principală (comuna este formată doar din satul de reşedinţă, cu acelaşi nume) au fost montate în staţii trei refugii, pentru ca oamenii să fie protejaţi de soare, vânt, viscol, zăpada etc, dotate cu bănci din lemn, acoperiş şi coşuri de gunoi. Luni, la vizita noastră în Băleni, refugiile arătau impecabil, semn că autorităţile au avut grijă să le întreţină aşa cum se cuvine. La fel şi oamenii.

Mai puţini asistaţi social

"Din punct de vedere economic, stăm mai bine decât în anii trecuţi", a concluzionat primarul Lică Oprea, la o scurtă radiografie a numărului asistaţilor social şi o trecere în revistă a agenţilor economici. Dacă în 2017 comuna avea aproximativ 160 de dosare înregistrate conform Legii 416, în prezent numărul asistaţilor social a scăzut la mai puţin de jumătate - 60-70 de dosare. "Cei mai mulţi au acceptat locurile de muncă ce le-au fost oferite şi fac naveta. Vin firmele respective să îi ia, le asigură transportul. Lucrează la Vânători, la Galaţi... la fabrici de panificaţie, la croitorie, la fast-food. Acesta este un lucru bun", a explicat alesul.

Fiecare pădure, cu uscăturile ei

Zicala se aplică şi în cazul comunei Băleni. Chiar dacă localitatea este una dintre cele mai curate şi mai bine întreţinute din judeţul Galaţi (nu doar graţie autorităţilor, ci şi oamenilor gospodari), există însă şi excepţii, după cum am remarcat chiar în parcul aflat la doi paşi de sediul Primăriei. În ciuda faptului că în locul de relaxare au fost montate câteva coşuri de gunoi, câţiva săteni au ales să arunce ambalajele pe jos, fără nicio jenă.

Gunoiul localnicilor ajunge la groapa Galaţiului

Deşeurile menajere din comuna Băleni ajung la groapa de gunoi a Galaţiului, de la jumătatea acestei luni, când consilierii locali, la solicitarea Consiliului Judeţean, au decis să nu lase comunele din judeţ cu deşeurile în bătătură şi să permită autorităţilor să depoziteze la groapa de gunoi de la Tirighina. De la finele lunii aprilie, când Brăila nu a mai dorit să primească deşeurile din judeţul Galaţi şi până la jumătatea lunii mai, din mediul rural nu s-a putut transporta gunoiul menajer. La Băleni, potrivit autorităţilor, gunoiul din gospodăriile oamenilor se ridică de două ori pe lună. De altfel, luni, la vizita noastră în comună, numeroşi localnici aveau la poartă saci de gunoi, depozitaţi civilizat, în aşteptarea maşinii de colectare a deşeurilor.

Loc de joacă pentru copii

Din 2012, în Băleni există un loc de joacă pentru cei mici, care, în ciuda anilor care au trecut, arată mai bine decât multe dintre locurile de joacă din municipiul Galaţi. Dotat cu leagăne, tobogane, balansoar, o căsuţă, bănci şi nu numai, locul de joacă dedicat celor mici a fost realizat cu fonduri de la bugetul local.

Populaţia, tot mai redusă

La fel ca multe alte comune din judeţul Galaţi, Băleni se confruntă cu o scădere acută a populaţiei. De la 2.770 de persoane, câte figurau în statistică în anul 2000, la recensământul din anul 2011 a rezultat un număr de 2.332 de locuitori. Dintre aceştia, în comună se mai regăsesc efectiv 1.700 - 1.800, la acest moment, conform datelor Primăriei. "Mulţi locuiesc în alte localităţi, dar au rămas cu domiciliul stabil în Băleni. Suntem într-o descreştere serioasă a populaţiei. Este chiar îngrijorătoare", ne-a spus primarul.
Numărul tot mai mic al populaţiei afectează şi unităţile de învăţământ din comună. Din două şcoli, funcţionează, în prezent, doar una. Conform autorităţilor, clasa pregătitoare are doar nouă elevi. În comună sunt 38 de copii înscrişi la grădiniţă, 69 în clasele primare şi 71 la gimnaziu.

Centru de permanenţă

De aproximativ şapte ani, în comuna Băleni funcţionează un centru de permanenţă dotat la standarde europene, ale cărui uşi sunt deschise pentru săteni la orice oră din zi şi din noapte. Oamenilor nu le lipseşte nici cabinetul stomatologic. De serviciile centrului de permanenţă au beneficiat, de-a lungul timpului, şi localnici din comunele apropiate, precum Cuca, Scînteieşti, Corni, Fîrţăneşti, Rediu, Smulţi şi Vârlezi.

Citit 6531 ori Ultima modificare Joi, 07 Iunie 2018 11:28

1 comentariu

  • postat de Offfff ! Miercuri, 06 Iunie 2018 08:12 213.233.101.*** Link la comentariu
    0
    8

    Au dublat veniturile, dar pe factura noastră de la Electrica, se cheamă ,,taxa verde'', adică, plătim vântul. Așa industrie avem azi, că am ajuns ca cei mai mari consumatori de gaze și electricitate azi, este consumatorul casnic..am spart-o!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.