Griviţa se zbate să iasă de pe lista comunelor cu drumuri de coşmar (FOTO)
Foto: Foto: Iulia Kelt

Griviţa se zbate să iasă de pe lista comunelor cu drumuri de coşmar (FOTO)
Iulia Kelt
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Situată în centrul judeţului şi lipsită de acces la vreun drum naţional, comuna Griviţa este un reper de localitate unde, mai cu seamă în condiţii meteo vitrege, se poate ajunge cu greu. Starea drumurilor judeţene care o flanchează nu este una prea fericită, dar situaţia s-ar putea schimba în următorii ani. 

Principala legătură pe care comuna Griviţa o are cu cea mai apropiată aşezare urbană, respectiv municipiul Tecuci, dar mai ales cu comuna Iveşti şi DN 25, este Drumul Judeţean 254. Cei 18 kilometri de şosea, până în satul component Călmăţui, nu au fost "binecuvântaţi" în ultimele decenii de lucrări serioase de reabilitare, ci doar de întreţinere şi peticire. Consecinţa: circulaţia autoturismelor se face cu dificultate, iar blocarea drumului este o constantă pe timp de vreme rea, când zăpada troieneşte în aşteptarea utilajelor. Situaţia s-ar putea schimba în următorii doi ani, pentru că şoseaua a fost în sfârşit luată în seamă de autorităţile care o administrează şi inclusă într-un proiect de finanţare cu fonduri europene, acelaşi prin care va fi modernizată şi Centura municipiului Galaţi. 

"Proiectul este acum în stadiul de analiză, dar suntem convinşi că vom reuşi să refacem acest drum foarte important pentru noi. Este principala cale de acces, pe acolo vine salvarea de la Iveşti sau Tecuci, vine maşina de pompieri, ca să nu mai pun la socoteală faptul că este în principal folosită de oameni care merg la Tecuci pentru diverse treburi, cumpărături şi altele", ne-a explicat Niţă Chebac, primarul comunei Griviţa. 

Proiectul de reabilitate a peste 15 kilometri din DJ 254,  între Călmăţui şi Iveşti, prevede realizarea unui carosabil lat de şase metri, şanţuri betonate şi podeţe. 

Asfalt decent în comună

Prin contrast cu împrejurimile "peticite", drumurile din interiorul comunei arată decent. Peste 70 la sută din reţeaua de străzi din cele două sate, Griviţa şi Călmăţui, o reprezintă drumuri asfaltate, restul fiind acoperite cu piatră. Iar pentru cei care se tem ca viitoarele lucrări care se vor a fi făcute pentru sistemul de canalizare ar putea avea drept consecinţă afectarea covorului asfaltic, edilul are o veste: "Facem lucrările la canalizare prin şanţuri, ca să nu stricăm străzile", susţine Niţă Chebac.

Chinul electrificării periferiilor

Accesul la energie electrică în secolul vitezei şi al Internetului, când absolut totul este alimentat de teoretic banalul curent, este încă un lux la periferiile comunei Griviţa. Circa 80 de gospodării nu sunt conectate la reţeaua de distribuţie, toate amplasate în diferite zone mărginaşe ale satelor Griviţa şi Călmăţui, ne asigură edilul Niţă Chebac, procedurile şi investiţiile care trebuiesc făcute în scopul realizării infrastructurii constituind o provocare greu de dus la bun sfârşit.   

"Conform ordinului preşedintelui ANRE 75/2013, primăriile sunt obligate să întocmească o întreagă documentaţie, foarte stufoasă, ceea ce ne îngreunează foarte mult munca. A trebuit să facem proiecte peste proiecte, am cheltuit bani pe PUZ-uri pentru fiecare zonă, le-am depus la ei, aştept un răspuns acum. În funcţie de analiza lor, vom şti care este partea noastră de cofinanţare, pentru ca investiţia lor să fie sustenabilă. În fiecare an opresc cinci miliarde (n.r. lei vechi) pentru proiectul ăsta, pentru că îl consider o problemă nerezolvată, deşi toate beneficiile sunt ale Electrica într-un final", argumentează edilul Niţă Chebac.

Canalizarea, o investiţie necesară?

Unul dintre proiectele majore care ar putea să le schimbe viaţa în bine localnicilor din Griviţa, dar şi să le scoată mai mulţi bani din buzunar pentru branşare şi facturile lunare, este canalizarea. În prezent, majoritatea gospodăriilor din comună au fose septice, oamenii apelând la acestă soluţie de colectare pentru a-şi putea amenaja băi în locuinţe şi bucătării moderne. Soluţia individuală ar putea fi dublată de o alternativă în viitorul nu foarte îndepărtat, sub forma canalizării, investiţie pe care primarul comunei şi-o doreşte cât mai urgent. Nu şi toţi locuitorii din Griviţa, mulţi bătrâni şi cu venituri modeste.

"Acum lucrăm la studiul de fezabilitate şi vrem să îl depunem urgent. Am trimis documente către Ministerul Dezvoltării, ca să fim prinşi în PNDL 2. Ştiu că se face greu branşarea la canalizare, dar chiar şi cu fosele, tot se mai fac infiltraţii în pânza de apă freatică", argumentează primarul. Pentru cei care nu vor dori canalizare la poartă şi până la realizarea reţelei publice de colectare, edilul intenţionează să cumpere o vidanjă cu care să cureţe fosele oamenilor, care acum apelează fie la utilajul unei firme private, fie la cele de la Cudalbi sau Barcea. 

Se modernizează dispensarul şi grădiniţa

Două obiective importante din centrul comunei Griviţa, care interesează populaţia de toate vârstele, vor fi incluse în următoarele luni în programe de reabilitare. Este vorba de vechea clădire care adăposteşte dispensarul uman şi grădiniţa, imobile a căror modernizare este considerată o urgenţă de autorităţi. Proiectele sunt în faza de licitaţie, ne asigură primarul comunei, lucrările putând începe, dacă nu vor apărea probleme, până la finele acestui an. Clădirea care adăposteşte dispensarul uman cu cabinetul medicului de familie şi, mai nou, al unui stomatolog, nu a mai fost renovată de la începutul anilor 90 şi este într-o stare evidentă de degradare. "În proiectul pentru reabilitarea dispensarului sunt incluse şi cheltuieli pentru achiziţionarea aparaturii necesare cabinetului stomatologic", completează primarul comunei. În ce priveşte grădiniţa, aceasta adăposteşte în prezent 65 de copii, în timp ce la şcoală sunt înmatriculaţi 245 de elevi.

Preţ mai mare pentru apa potabilă

Tarifele percepute pentru apa potabilă s-ar putea mări într-un viitor nu prea îndepărtat pentru locuitorii din Griviţa, odată cu predarea reţelei de alimentare către SC Apă Canal. În prezent, griviţenii plătesc 3,2 lei pentru un metru cub. Preţul ar putea creşte însă, conform graficului de majorări al societăţii care va administra reţeaua, ceea ce va presupune costuri însemnate pentru cei 900 de abonaţi din comună, mulţi dintre ei cultivatori de legume care folosesc multă apă pentru irigaţii.

Centenar şi agrement la Griviţa

Un monument al eroilor, ridicat cu prilejul Centenarului, amenajarea unui parc până la sfârşitul anului şi transformarea lacului de acumulare de ca Călmăţui într-o posibilă zonă de agrement care să atragă oamenii din împrejurimi sunt proximele proiecte ale administraţiei locale pe linie de cultură şi distracţie. "La balta de la Călmăţui sunt deocamdată necesare lucrări de decolmatare şi apoi mai vedem", subliniază primarul Chebac. 

 

 

 

 

Citit 6895 ori Ultima modificare Marți, 03 Iulie 2018 22:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.