La nici 20 de kilometri nord-est de Galați, comuna Schela, cu cele două sate din componență, Schela și Negrea, se întinde de o parte și de alta a DJ 251. La sfârșitul secolului al XIX-lea, fostul prim-ministru Lascăr Catargiu a considerat că zona este propice pentru întemeierea unei ”cătune”. Schela a primit numele marelui om de stat de atunci și l-a purtat până la instaurarea regimului comunist în România.
La mai bine de un secol și la câteva zile după unica ninsoare din această iarnă, primarul comunei, Maricel Petrea, privește cu optimism către viitor. Asta în ciuda faptului că pe lângă problemele generale ale satului românesc, se confruntă des cu aspecte ce țin de specificul local. La ora actuală, comuna numără 3.864 de suflete, iar problema locurilor de muncă este parțial rezolvată de proximitatea municipiului reședință de județ. ”A apărut mai nou un fenomen al «băieților» mai în vârstă, cam la 55 de ani, dependenți încă de părinții care mai trăiesc, în special de mame. Când nu vor mai fi bătrânii, trebuie să luăm măsuri să le oferim condiții omenești de trai pentru că se descurcă greu singuri”, ne prezintă Petrea o realitate crudă a satului românesc.
Altfel, trecând la cei mai tineri locuitori ai comunei, cei de vârstă școlară și preșcolară e loc de mai bine: ”În Schela, avem o grădiniță și o școală, iar în satul Negrea, în incinta Căminului Cultural funcționează o grupă mixtă, între trei și șase ani. În total, numărul copiilor aflați în diferite forme de școlarizare este de circa 440. La grădiniță, trebuie să intervenim pe linia înlocuirii instalațiilor electrice, dar și pentru refacerea grupurilor sanitare. Școala a beneficiat de reabilitare totală în 2011, dar, din păcate, copii ajung la grupurile sanitare tot prin exterior și această situație trebuie îmbunătățită. De asemenea, prin Compania Națională de Investiții am demarat construirea unei săli de sport cu 102 locuri în valoare de trei milioane de lei, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2020”, a precizat primarul.
”Asistentul nostru medical comunitar a decedat, din nefericire, anul trecut. Fără a-l supăra pe Dumnezeu, domnul Baranga era Dumnezeul nostru, mai ales când rămâneam înzăpeziți. Acum, am reușit, prin concurs, să reocupăm postul. Medicul din comună, domnul Ștefan Popa, și-a petrecut aproape toată viața la cabinetul medical din Schela, dumnealui apropiindu-se de vârsta de 70 de ani și vine zilnic la noi. Norocul nostru pentru cazurile medicale urgente este tot apropierea de Galați, mai ales că beneficiem acum și de reabilitarea drumului. Sperăm să se deschidă linie de finanțare pentru modernizarea dispensarului, unde, printr-o altă intrare, există acces și către un cabinet stomatologic. Medicii de specialitate vin de două ori pe săptămână, dar nu prea există persoane interesate de aceste servicii. Oricum, orașul este foarte aproape”, a descris succint edilul-șef al comunei Schela situația domeniilor vitale în viața oricărei comunități: educația și sănătatea.
Absorbția și dezamăgirile sunt interdependente
Edilul șef din comuna Schela are unele regrete cu privire la unele condiții de accesare a fondurilor europene şi la lipsa de continuitate a finanţărilor, dar nu se lasă marcat de acestea, privind către viitor şi încercând să găsească alte soluţii, acolo unde este posibil.
”Suntem o comună campioană pe absorbție. Încă din primul exercițiu financiar (2007 – 2013, n.r.), pe măsura 1.2.5. am modernizat drumurile de exploatare cu circa un milion de euro. Un alt proiect de valoare mai mare, de circa 2,5 milioane de euro, a avut în vedere cinci componente: colector principal și stație de epurare pentru sistemul de canalizare, modernizarea unei străzi, reabilitarea sediului vechi al primăriei și transformarea în centru de promovare, achiziție de utilaje pentru deservirea domeniului public și dotare after-school”, spune Maricel Petrea.
Prefinanțarea a însemnat un împrumut de 1,1 milioane de lei de la Ministerul de Finanțe pentru care autoritatea locală ar fi datorat impozit pe profit, în condițiile în care primăria nu realizează efectiv profit, ci doar excedent. ”Am contestat această impunere și ne judecăm la Curtea de Apel, acolo unde în primă instanță am și câștigat”, spune Petrea. El a mai adăugat că, în primul exercițiu, a fost elaborat un proiect pentru o centrală eoliană de 300 kW, însă ulterior nu a mai putut fi finanțat, de unde și o dezamăgire cu privire la lipsa de continuitate a fondurilor europene, din punctul său de vedere. ”În al doilea exercițiu financiar, cel în care încă ne aflăm, pe măsura 7.2 cu privire la modernizarea satului românesc la nivel național au fost disponibili doar 120 de milioane de euro. Au fost depuse 340 de proiecte și au fost încurajați cei avuți, prin punctaj. Dai tot celor care au?”, se întreabă retoric primarul din Schela, Maricel Petrea. În acest sens, el a precizat că proiectele întocmite la nivel local nu au putut beneficia de finanțare, deși au fost admise ca eligibile.
Prioritatea lui Petrea și a comunei este finalizarea sistemului de canalizare. ”Vreau să cred că în mai – iunie va fi gata, deși prin acest proiect de 13 milioane de lei nu am avut cămin de racord la fiecare gospodărie și apoi ne apucăm și de drumuri. Apă curentă este sută la sută în comună, doar că Schela este extinsă pe extremități și vara sunt probleme pe coastă din cauza udării grădinilor. Pentru a rezolva și acest aspect derulăm un proiect de un milion de euro prin AFIR prin care vom construi un bazin de apă de 500 de metru cubi pe cel mai înalt punct cu alte trei puțuri forate și înlocuirea rețelei de distribuție. Anul trecut, un alt blocaj l-am avut din pricina faimoasei OUG 114, am revizuit devize și s-au comprimat și termenele”, a mai descris primarul starea de fapt. El a adăugat că și prin GAL (Grupul de Acțiune Locală) au fost atrase două sute de mii de euro pentru electrificarea comunei, pentru reabilitarea Căminului Cultural din Schela și betonarea drumului către biserica din Negrea.
În fine, Petrea a adăugat și depunerea a patru proiecte prin PNDL 2: reabilitarea a 13 kilometri de drumuri, realizarea unei creșe în Schela, a unei grădinițe în Negrea, precum și a unei piețe pe o fundație existentă, obiectivele de investiții în zona de educație fiind deja aprobate. Totodată, un deziderat al mai vechi al comunei îl reprezintă iluminatul public.
Distribuția gazelor naturale
Comuna este racordată aproape integral la distribuția de gaze naturale. ”La această dată, autoritatea locală ar suporta din bugetul propriu extinderea sistemului cu câte o sută de metri către alte gospodării. Problema e dată de faptul că cei de la Distrigaz în cazul în care nu există un consumator pe rețea, un abonat, nu execută lucrarea. Noi am dori să avem conducta la poartă pentru că am plăti din bugetul propriu sută la sută pentru ea, dar așa sunt procedurile și oamenii trebuie să înțeleagă”, explică primarul din Schela, Maricel Petrea.
Pentru o și mai simplă clarificare, primul pas îl reprezintă încheierea unui contract cu un furnizor autorizat de către utilizatorul casnic, iar apoi lucrarea de extindere a rețelei de gaze rămâne să fie achitată de către autoritatea locală.
Baraj neterminat la Negrea
O prioritate a regimului anterior, sistemul de îmbunătățiri funciare a fost abandonat din cauza subfinanțării în primii ani ai democrației. Efectele neimplicării se întâlnesc des, atunci când avem de-a face cu fenomene meteo din ce în ce mai furioase. ”Avem nevoie de implicarea celor de la Apele Române, a ANIF și, în definitiv a Guvernului, pentru că noi nu avem efectiv posibilitatea să investim în prevenirea inundațiilor. Schela este protejată de un baraj, dar ce începuseră comuniștii, barajul de la Negrea, nu s-a mai construit, au fost montate doar coloana de sub baraj și tuburile. Astfel, tot ce vine de acolo necontrolat, dinspre Cuca, umflă pârâul Lozova și poate inunda comuna. E ca laptele care fierbe și dă afară”, descrie plastic fostul militar Maricel Petrea neajunsurile intemperiilor din ultimii ani.
Edilul șef califică situația ca având potențial de dezastru. ”Noroc că am avut la dispoziție un excavator mare și am dat drumul apei în exces pe un islaz când a fost nevoie. Altfel, am vorbit recent cu domnul director de la Apele Române și am aflat că se va depune un proiect denumit «Amenajare fluenți mal stâng Siret» ce ne va include și pe noi. Băgăm atâția bani în canalizări și drumuri...”, oftează primarul din Schela când își amintește de urgențele din trecut ce s-ar putea repeta.
Case de prăznuire pe lângă biserici
Comunitatea trebuie să se asigure că membrii săi au acces la servicii şi infrastructură pentru toate etapele importante din viaţa lor, inclusiv pentru acelea mai puţin fericite. Din acest motiv, Primăria Schela a alocat fonduri mai întâi pentru casa de prăznuire de pe lângă biserica din Negrea. ”Anul trecut, de Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva am reușit și am sfințit și casa de prăznuire din Schela, iar acum există condiții civilizate pentru conducerea celor dragi pe ultimul drum”, ne-a declarat primarul Maricel Petrea.
”Triunghiul Bermudelor” la Schela
”Suntem în Triunghiul Bermudelor”, glumește primarul din Schela când descrie zona din care face parte comuna sa, împreună cu vecinii din Independența și Slobozia Conachi: ”noi cu deranjul, Independența cu gara și Slobozia cu cutremurele”. Revenind într-un registru serios, Maricel Petrea apreciază relația cu OMV Petrom, contributor la bugetul local al comunei, prin plata unei chirii anuale, calculate pe metrul pătrat de suprafață utilizat de multinaționala austro-română. ”Chiar aici sub sediul primăriei este țiței la circa șapte-opt sute de metri adâncime și, de altfel, se spune că 15 la sută din producția națională provine de aici”, a mai precizat Petrea, menționând că pe teritoriul comunei există în jur de 180 de schele de foraj. El a mai arătat că există și un ONG, înființat de companie, care derulează anual activități socio-comunitare, beneficiind de un buget generos de circa o sută de mii de lei. ”Discutăm despre organizarea diferitelor evenimente prilejuite de sărbători naționale, activități culturale în școală, igienizări etc.”, a menționat edilul-șef.
În paralel, Institutul Național de Fizica Pământului beneficiază de sprijin local pentru a desfășura cercetări în zonă în vederea stabilirii provenienței mișcărilor de teren, prin puțuri forate la 60 de metri de adâncime și cu o aparatură ultramodernă.
Beneficiari de ajutor social sau angajați
”Au fost huliți cei care primeau ajutor social, dar ne făceam treaba cu ei. Am nevoie să cosesc iarba, să strâng porcii și alte animale moarte din drum, am platformă de gunoi, dar nu am cu cine să o păzesc, noroc că m-au înțeles niște ciobani din zonă”, descrie edilul șef din Schela o stare actuală de fapt. ”Avem voie doar 26 de posturi în primărie, o comună cu populație de... atâția locuitori și gata conform legii. Mai bine anulăm ajutorul social și angajăm muncitori necalificați salariați ai primăriei”, oferă acesta o variantă de lucru de luat în seamă.
