Mătcaşii spun că producţia de legume pe care o obţin este bună, iar calitatea produselor îi face şi pe retailerii din vestul ţării să bată drumul până la Galaţi şi să plătească transportul mărfii, cu tirul. Totuşi, bazinul legumicol - al treilea ca mărime din ţară, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) - nu se dezvoltă aşa cum ar trebui. Vice-preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe, Petrică Pohrib, spune că, pentru a progresa, Matca ar avea nevoie, printre altele, de o piaţă de desfacere modernă, cu spaţii de depozitare cu răcire.
Un astfel de spaţiu generos şi construit la standarde europene există deja, dar e nefolosit, ne spune cel care l-a construit, în urmă cu peste un an. Costel Condrache, unul dintre producătorii din Matca, a lucrat mai mulţi ani în străinătate, unde a avut o firmă de constucţii. Cu o bună parte din banii câştigaţi acolo a construit la Matca un depozit de frig cu o capacitate de stocare de 300 de tone. «Am investit aproape un million de euro în acest depozit. Am considerat că este absolut necesar pentru că legumele nu ţin foarte mult după ce sunt recoltate. Spre exemplu, castraveţii, la două sau la trei zile de la ambalare, trebuie scoşi pe piaţă. Când ai depozit frigorific, e altceva. Nu eşti la mâna intermediarului, căruia trebuie să îi vinzi că altfel ţi se strică marfa. Dar depozitul pe care l-am terminat acum mai bine de un an n-a fost folosit. Nimeni nu îşi depozitează legumele aici, deşi am spus clar că nu cer chirie. Producătorii trebuie doar să-şi aducă marfa şi să plătească utilităţile depozitului», a declarat Costel Condrache.
