Câştigul motivant îi determină pe tot mai mulţi fermieri gălăţeni să pună o cultură tehnică, aflată, până nu demult, pe cale de dispariţie în judeţul nostru: sfecla de zahăr. În prezent, potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Galaţi, primesc subvenţie 15 cultivatori de sfeclă, pentru o suprafaţă totală de 584,6 de hectare.
Se dă subvenţie pe suprafaţă, la care se adaugă Plata naţională directă pe suprafaţă de 134,65 de euro pe hectar. Apoi, prin intermediul schemei separate de plată pentru zahăr, fermierii mai primesc 331,7 euro la hectar. Din punct de vedere al sprijinului european şi de stat, sfecla de zahăr este cultura cel mai bine subvenţionată după tutun. În plus, parte din operaţiunile tehnice, printre care şi recoltatul, se asigură de multinaţionala Agrana, producătorul zahărului Coroniţa şi Mărgăritar.
În anul 1995, Direcţia de Statistică Galaţi înregistra o suprafaţă cultivată cu sfeclă de 3.571 de hectare. În anul 2007 nu s-a cultivat deloc, iar în 2008 s-a mers cu doar 37 de hectare. În următorii doi ani, nimeni n-a pus sfeclă, apoi, în 2011, s-a lucrat, din nou, pe 18 hectare, iar în 2012 s-au pus 422 de hectare.
Din punct de vedere al producţiei, în 1995 s-au recoltat 68.238 de tone, în vreme ce anul trecut s-au făcut 12.479 de tone.
Evident, pentru fermier şi pentru cel care prelucrează, importantă nu e doar cantitatea obţinută, ci şi concentraţia de zahăr a sfeclei.
