Astăzi, 8 septembrie, este Ziua Hidroamelioratorului, a lucrătorului din Îmbunătăţiri Funciare. Ce se poate scrie într-o astfel de zi aniversară? După ce iţi pui o aşa întrebare, de îndată vin altele. De ce cu mult înainte s-au putut face aşa multe şi astăzi se face aşa puţin sau mai nimic pentru protecţia şi conservarea pământului? De ce înainte se realizau programe ample de ameliorare a stării pământului şi astăzi se degradează devenind paragină sau vatra bătătorită acelaşi pământ? Câţi dintre noi mai avem curaj, chef de efort, determinare pentru a fi o individualitate profesională evadând dintr-o generalitate seaca, păguboasă? Câţi dintre noi avem într-adevăr starea de sărbătoare? Câţi dintre cei care mai lucrează în sectorul de îmbunătăţiri funciare mai au siguranţa locului de muncă şi că mâine va fi mai bine decăt astăzi...?
Bineînţeles, bunăstarea, normalitatea depinde într-o măsură hotărâtoare de curajul, de minţile, priceperea şi braţele noastre. Dar, astăzi în activitatea de îmbunătăţiri funciare toate astea nu sunt de ajuns. Mai trebuie şi voinţă politică şi acţiuni guvernamentale. Trebuie să se întâmple o minune şi la cârma activităţilor de îmbunătăţiri funciare, să apară adevăraţii specialişti - nu habarnişti, nu venetici cu specialitatea ,,politruci” - care să poată ţine cu abilitate şi profesionalism frâiele, pe termen lung astfel încât să-i dea viziune şi coerenţă, să schimbe şi să adapteze lucrurile la vremuri noi. Şi să găsească calea, căci odată trasat drumul, nu se poate să nu meargă înainte aşa cum este nevoie.
Îmbunătăţirile funciare au constituit de-a lungul timpului un adevărat panaceu la suferinţele pământului, nu puţine, sunt o veritabila arta ce a stat la baza construirii civilizaţiei prin asigurarea unui scut protector dezvoltării economice, pentru agricultură în special: hidroamelioratorii sunt doctorii şi sanitarii pământului, sunt şi cei ce i-au convins pe oameni de binefacerile sistemelor de irigaţii, dar şi cei ce au lămurit lumea că pădurile nu pot fi defrişate după bunul plac al fiecăruia sau ca apele nu pot fi încorsetate oricum şi nu pot fi transformate în lăzi de gunoi. Şi, nu in ultimul rând, ei sunt e cei ce au schimbat ordinea naturală, prin lucrări specifice de indiguiri şi regularizări de cursuri de ape, atunci când bunurile şi vieţile oamenilor erau ameninţate.
În momentul de fata îmbunătăţirile funciare trec printr-o grea perioadă, în care lipsa fondurilor, legislaţia precară şi ostilă imprimă un dificil examen de reformare, de construire şi exploatare. Am construit mult, s-a distrus sistematic ceva mai puţin în ultimii ani şi vedem cum pământul o ia la vale, se degradează, iar an de an seceta şi inundaţiile ne chinuiesc şi ne sărăcesc. Dar cum alţii au reuşit să scoată acest sector la liman cu doar o mână de ajutor, puţina agerime a minţii, dreapta judecată, cumpătare şi multă bunăvoinţă cu determinare, noi de ce nu am răzbi? Am fost mulţi, peste 100.000, am mai rămas câteva mii, aproape trei. Dar e timpul sa recunoaştem că în tot ceea ce se întâmplă astăzi cu sectorul de îmbunătăţiri funciare şi noi, lucrătorii sectorului - muncitori, specialişti - avem partea noastră de vină. Sunt probleme dificile care, sunt sigur, tot de noi vor fi rezolvate. Un prim pas s-a făcut prin implementarea investiţiilor cu fonduri europene de 60 milioane de euro. E un început. E un început şi pentru judeţul Galaţi, a treia sau a patra putere hidroameliorativa a ţării, unde problemele sunt identice cu cele naţionale chiar mai grave.
Cu incurabila speranţă în revitalizarea cât mai rapidă a sectorului de îmbunătăţiri funciare, spre binele nostru al tuturora, urez din inima, acum, de ZIUA HIDROAMELIORATORULUI, tuturor lucrătorilor din acest sector de activitate si familiilor lor viaţă lungă în pace şi sănătate, fericire şi succese în activitatea profesională, cu putere de la Dumnezeu spre a continua lucrarea atât de utilă tuturor. La mulţi ani, dragii mei colegi!
