PARADOX ÎN JUDEŢUL GALAŢI: O comună are investiţii mari, dar localnicii nu pot munci la ele
Foto: Foto Bogdan Codrescu

PARADOX ÎN JUDEŢUL GALAŢI: O comună are investiţii mari, dar localnicii nu pot munci la ele
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În localitatea aflată la 60 de kilometri de Galaţi au intrat în ultimii ani peste 3,5 milioane de euro numai din fonduri europene * Oamenii locului nu pot însă munci la investiţiile realizate, din cauză că nu există "undă verde la angajări"


Poartă de intrare în ţară la graniţa cu Republica Moldova, comuna Oancea era, până în urmă cu zece ani, o aşezare cu case de chirpici şi uliţe neasfaltate. Dacă locuinţele modeste, bătrâneşti, au rămas şi în ziua de astăzi, faţa comunei s-a schimbat un pic, la fel ca şi gradul de confort al localnicilor, din ce în ce mai puţini şi mai bătrâni.

Alături de străzi, vreo zece kilometri, cu faţă proaspătă de asfalt, oamenii au acum apă rece la discreţie. La fel, au şi buldoexcavator pentru zăpezi, utilaj care a costat 10 miliarde de lei vechi, achiziţionat din fonduri europene, dar şi o autospecială modernă de stins incendii. Căminul Cultural, în care în prezent funcţionează Primăria, are şi el o nouă faţă, iar autorităţile se ambiţionează să pună la punct chiar şi un muzeu al satului, care să găzduiască mărturii ale istoriei locului.

Investiţii ambiţioase pentru o comună atât de mică, ar spune mulţi, dar care, din păcate pentru localnici ca şi pentru cei care le-au făcut, nu pot fi exploatate la adevărata valoare. Paradoxul  trist constă în faptul că oamenii nu beneficiază direct de realizările pe bani europeni, pe termen lung. De ce? Ne răspunde primarul comunei, Victor Chiriloaie.

"Noi am câştigat trei proiecte europene care presupun crearea de locuri de muncă, dar ne regăsim în postura de a nu putea angaja oameni pentru acele investiţii, pentru că ordonanţa domnului prim-ministru Boc ne-a stabilit un număr maxim de posturi. Aşa am luat buldoexcavatorul, care este un nou loc de muncă. Am inventat ceva prin asociaţia comunelor, ca să punem pe el un mecanic. Dar Curtea de Conturi nu prea e de acord cu aceste angajări. Am terminat Căminul Cultural şi trebuia să angajăm două persoane aici. Ne-au rămas nişte bani de la GAL, vrei 30.000 de euro, şi vrem să facem nişte veceuri în curte, pentru public. Şi acele veceuri presupun un loc de muncă nou creat. Practic, noi avem investiţia, avem şi noul loc de muncă creat", ne explică edilul.

Vicele şi primarul, pe post de pompieri

Nu e un scenariu, ci o realitate devenită normalitate la Oancea, de când în comună a sosit autospeciala scumpă şi modernă de stins incendii. Pentru că edilii nu au  reuşit să aducă în comună pompieri profesionişti, negocierile privind stabilirea unui punct de lucru al ISU la Oancea rămânând fără rezultat, dar şi pentru că aceeaşi lege le interzice angajarea de personal specializat pentru exploatarea maşinii, nu a rămas decât o singură soluţie. Când e vreun incendiu, un şofer din Primărie se mobilizează şi alături de cine mai e disponibil sau de oameni din comună pleacă să rezolve problema. "Eu mă duc mereu la incendii. Mai merge şi domnul primar câteodată", ne dezvăluie Pericle Avădanei, viceprimarul comunei.

Trist este că, printr-o exploatare neprofesionistă, investiţia riscă să se irosească, în condiţiile în care de ea ar putea beneficia şi alte comune din împrejurimi. "Dar dacă am avea o structură permanentă, autospeciala ar putea pleca şi în alte localităţi. La 1 martie a ieşit din monitorizare şi am vrut ca noi, comuna, să o punem la dispoziţia zonei Vlădeşti - Oancea - Suceveni - Cavadineşti. Un serviciu voluntar cu câte un om din fiecare comună nu a rămas decât o schemă pe hârtie, pentru că nu putem face angajări”, ne explică primarul Victor Chiriloaie.

În lipsa slujbelor, venitul minim

În tot acest timp, în care zeci de locuri de muncă nu pot fi create, deşi ar fi bani, 10 la sută din populaţia comunei Oancea stă în baza venitului minim garantat. Este de vorba de circa 140 de oameni, majoritatea tineri. Distanţa de reşedinţa de judeţ şi lipsa investiţiilor private au generat criza şi oamenii sunt nevoiţi să trăiască din puţinii bani pe care îi dă statul prin Legea 416. "Este şi o parte bună în această situaţie. Îi folosim la treburi care au efecte imediat vizibile în localitate. Îi folosim la şanţuri, la plantat puieţi, pentru că acum extindem zona împădurită, la deszăpeziri. Iarna, se duc singuri la cei bătrâni, care locuiesc singuri şi e bine că relaţionează între ei ca generaţii, dar şi pentru că îi ajută pe vârstnici la diverse treburi, le fac o pârtie, le aduc o găleată de apă sau lemne. Un alt câştig este că noi nu avem infracţionalitate în felul ăsta", apreciază primarul.


CITEŞTE ŞI: MILIOANE de euro ÎNGROPATE printre dealuri: Barajul de la Suhurlui (FOTO)

Citit 3984 ori Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 02:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.