Statul român nu are suficiente resurse nici măcar ca să înregistreze pagubele cauzate de secetă, darămite să le mai şi combată
Degeaba anunţi că seceta ţi-a pârjolit lanuri, dacă n-are cine să-ţi dea proces de constatare! În această vară, cele 65 de primării de oraşe şi comune din judeţ au informat Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) că seceta a afectat culturile de pe 228.663 de hectare de teren, în condiţiile în care suprafaţa agricolă totală a judeţului este de 351.035 hectare. Ar fi vorba, deci, despre calamitarea a aproape 70 la sută din totalul suprafeţei agricole din judeţ! Că or mai fi sesizat unii fermieri pierderi mai mari decât au, doar în speranţa că vor primi ceva de la stat? Parte dintre sursele noastre spun că da, parte că nu. Oricum, n-are nici cine şi nici când verifica toate astea, din păcate.
Constatarea calamităţilor se face, în această vară, în baza ordinului de prefect nr. 84/05.05.2015, care prevede formarea unei comisii mixte, din care fac parte: reprezentanţi ai DADR, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi şi ai primăriei de pe raza căreia sunt culturile calamitate. Din păcate, până la acest moment, s-au eliberat procese verbale de constatare şi evaluare a pagubelor pentru culturi afectate de pe doar 12.231 de hectare. Adică pentru doar cinci la sută din suprafaţa totală pe care fermierii gălăţeni au declarat-o calamitată!
Acum, mulţi dintre fermierii care au suferit pagube spun că nu mai pot aştepta şi trebuie să intre la recoltat. "Cât mai poţi sta, în condiţiile în care oricum ai pierdere în lan? Cât să aştepţi? Ce să mai aştepţi, dacă de atâta vreme nu vine comisia? Trebuie să intri la recoltat. Iar odată ce ai intrat, nu mai ai nicio posibilitate să demonstrezi că ai avut pierdere. Şi nici despăgubiri nu mai primeşti", spune Vasile Stanciu, fermier din comuna Băneasa, lider al unei asociaţii agricole cu 400 de hectare în cultură.
În context, directorul DADR Galaţi, Marius Ciprian Mihăilă, ne-a declarat: "Noi facem toate eforturile posibile ca să constatăm, în teren, situaţia privind pagubele. Folosim maşina Direcţiei Agricole şi oamenii pe care îi avem. Şi care nu sunt mulţi. Mergem mai întâi la fermele oamenilor care ne anunţă că nu mai pot aştepta şi trebuie să înceapă recoltatul. Aşa prioritizăm deplasările, în condiţiile unui număr atât de mare de fermieri afectaţi. Ne bazăm şi pe ajutorul colaboratorilor noştri din teritoriu, de la primari la fermieri, pentru transport, atunci când logistica nu este suficientă", a precizat Marius Ciprian Mihăilă.
Speranţa instituţiilor - sau mai degrabă a fermierilor care au culturi calamitate - stă acum într-un proiect de ordin de ministru al Agriculturii, care ar trebui să reglementeze condiţiile în care li se va reduce norma de venit agricol ţăranilor care au suferit pierderi de pe urma secetei. Or, ca reducerea să se poată face, pagubele ar trebui, înainte de toate, inventariate şi dovedite cu procese-verbale. Proiectul de ordin de ministru prevede că în inventarierea pagubelor se vor implica şi Finanţele, şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi ar trebui să capete putere de lege de la o zi la alta. Asta, pentru cine-şi mai poate amâna recoltatul atât de mult...
