O localitate - situată la doar 27 de kilometri de Galaţi - întrece, la multe capitole, comunele din judeţ, iar la unele chiar şi municipiul în sine. Şi asta pentru că proiectele desfăşurate în comună nu sunt deloc puţine. Este vorba despre Slobozia Conachi.
Primarul localităţii, Ion Neculau, ajuns în această funcţie pentru prima dată în 1996, susţine că nu a vrut să facă lucruri mici, uşor vizibile, pentru a fi reales, ci fapte mari, care să rămână posterităţii. "Dacă asfaltezi pe ici, pe colo şi văd oamenii, îţi asiguri voturile. Eu am vrut să fac lucruri durabile, pe care să le las generaţiilor viitoare", ne-a spus Ion Neculau.
Cu acest gând, a reuşit să convingă oameni politici, preşedinţi de Consiliu Judeţean, dar şi alţi primari că în localitatea pe care o conduce şi în cele din jur este nevoie de investiţii pentru timp îndelungat. Aşa a demarat proiectul de asfaltare a Drumului Judeţean 251, care străbate localitatea Slobozia Conachi de la un capăt la celălalt, asigurând legătura dintre Schela şi Cudalbi. "Îmi asum că am pus umărul la realizarea acestui proiect. Am făcut poze gropilor din asfalt, pentru că erau multe. Am oprit maşini şi le-am pozat lângă gropi, astfel încât să avem argumente în faţa preşedintelui CJ pentru a obţine finanţare. Am reuşit până la urmă. Drumul Judeţean 251 a fost asfaltat aşa cum trebuie", îşi aminteşte primarul din Slobozia Conachi.
Canalizare, apă şi staţie de epurare
Un alt proiect la care primarul a pus umărul a fost cel care prevedea sistem de canalizare şi apă potabilă în Slobozia Conachi, Cuza Vodă şi Pechea. Ion Neculau susţine că îşi dorea enorm ca oamenii din localitatea pe care o conduce să aibă condiţii optime de trai. Îşi aminteşte că nu a fost uşor şi că a avut de dus muncă de convingere cu cei din Cuza Vodă şi Pechea. Era necesar ca toate cele trei localităţi să fie unite, pentru ca proiectul să poată fi dus la bun sfârşit. "Aglomeraţia Pechea, aşa cum se numeşte zona asta, avea nevoie de un astfel de proiect. Iniţial am avut piedici de la consilierii locali din Pechea. Pe de o parte, era de înţeles. La acel moment, un sfert din Pechea era alimentată cu apă. Le-am explicat că dacă vor sistem de canalizare au nevoie de cel puţin 150 de miliarde de lei vechi doar pentru ei. I-am convins pe cei de la Consiliul Local Pechea, iar apoi au fost câteva piedici din partea edilului din Cuza Vodă, care mi-a explicat că ei s-au înscris pe OG7. Eu aveam proiect pe OG7 depus mult înaintea lor. Le-am explicat că de acolo nu vor primi prea curând bani şi aşa s-au convins că proiectul nostru este viabil", îşi aminteşte primarul.
Piedici în calea proiectului
Cu toate aceste probleme rezolvate, Ion Neculau a realizat că mai exista o piedică. Era necesar un teren pentru o staţie de epurare, pentru ca sistemul de canalizare să fie funcţional. După lungi dezbateri, terenul a fost identificat chiar de Ion Neculau, în satul Izvoarele, lângă sectorul zootehnic. "Am identificat mai multe terenuri, dar nu îndeplineau condiţia de a fi la cel puţin 300 de metri de ultima casă. Erau 200 de metri, 180 de metri, tot aşa... Până la urmă, am găsit locul şi staţia de epurare a fost ridicată la cele mai înalte standarde", ne-a explicat edilul. Astfel, cele trei comune - Slobozia Conachi, Cuza Vodă şi Pechea - au sistem nou de alimentare cu apă, de canalizare, dar şi staţie de epurare nou-nouţă.
Oamenii vor un trai civilizat
Deşi mulţi dintre oamenii din Slobozia Conachi sunt trecuţi de prima tinereţe, crescuţi la sat, cu toaleta în fundul curţii şi obişnuiţi să se spele la lighean, cam toată lumea a fost interesată să se racordeze la noul sistem de apă şi canalizare. „Mulţi nu au ştiut încă de la început că se pot racorda. Am trimis oamenii de la ajutorul social să anunţe din casă în casă, pentru a informa populaţia. Şi cam toată lumea a fost interesată. Am stat de curând de vorbă cu o bătrână, care mi-a spus că vrea să se racordeze la apă. Mi-a explicat că nu vrea pentru ea, ci pentru ca atunci când vine copilul ei, care lucrează în străinătate, să poată avea aceleaşi condiţii ca la el acasă", ne-a povestit Ion Neculau.
În urma acestui proiect, care a costat aproximativ 28 de milioane de euro, o mare parte din bani fiind alocaţi de Uniunea Europeană, pe fonduri nerambursabile, mii de oameni au condiţii de trai ca la oraş sau chiar mai bune, dacă luăm în calcul faptul că mii de gălăţeni din oraşul reşedinţă de judeţ nu au acces nici măcar la apă rece.
