După ce, în anul 2005, ieşirea Siretului din matcă a izolat, pentru câteva zile, comuna Nămoloasa de restul judeţului, acesteia i s-a pus eticheta de comună inundabilă, iar investitorii au început, treptat, să evite micuţa aşezare de la marginea judeţului Galaţi.
Cei 2.160 de locuitori ai comunei Nămoloasa îşi găsesc cu greu un loc de muncă în localitatea de baştină. Investitorii nu se înghesuie să vină în zonă, iar puţinii care îşi fac drum prin comuna aflată la graniţa judeţelor Galaţi, Brăila şi Vrancea fac cale întoarsă rapid, când află de pericolul inundaţiilor. "Cei mai mulţi săteni muncesc ba la Focşani, ba la Măxineni, ori la Năneşti, unde este o fabrică de mobilă", ne-a explicat Adrian Resmeriţă, primarul comunei, aflat la al treilea mandat consecutiv.
Aducerea investitorilor, o corvoadă
De altfel, primarul Resmeriţă este şi cel care a trăit, deja, mai multe dezamăgiri în ceea ce priveşte aducerea unor investitori străini în comuna Nămoloasa. "Am avut, în 2010, o înţelegere verbală cu un investitor danez, care urma să vină aici, să creeze locuri de muncă. Totul era sigur, 99 la sută, mai trebuiau doar semnăturile. Deja aveam terenul, oamenii fuseseră instruiţi pentru angajare, era aproape bătută palma. Însă investitorul a auzit că în 2005 a ieşit Siretul din matcă şi a inundat drumul de acces, şi s-a întors din drum. Nu a mai vrut să audă!", ne-a spus Adrian Resmeriţă.
Eticheta de comună inundabilă, falsă?
Cu toate astea, edilul din Nămoloasa spune că investitorii nu au de ce să se teamă. Mai mult, acesta ne-a explicat că până şi eticheta de comună inundabilă care i-a fost atribuită localităţii este una greşită. "Ştiţi ce s-a întâmplat, de fapt? În 2005, televiziunile arătau imagini de la Vadu Roşca şi spuneau că sunt de la Nămoloasa. Ne-au stricat, într-un fel, imaginea. Într-adevăr, am avut câteva case cu daună totală din cauza inundaţiilor, dar nu a fost inundată toată comuna. Digurile au rezistat. Problema cea mai mare, este, într-adevăr, la drumul de acces, care se inundă de fiecare dată, însă lucrăm la un drum secundar, pe lângă satul Crângeni, care să evite albia inferioară a Siretului", ne-a mai declarat Adrian Resmeriţă.
Tinerii comunei au plecat pe alte meleaguri
Teama investitorilor de a pune pe picioare afaceri la Nămoloasa loveşte comunitatea din două părţi. Mai întâi, lipsa investitorilor înseamnă şi lipsa locurilor de muncă. De cealaltă parte, bugetul comunei rămâne văduvit de banii pe care investitorii i-ar aduce cu ei. Această situaţie a făcut ca tinerii din Nămoloasa să plece masiv în străinătate, odată ce graniţele au fost deschise. În gospodării au rămas în general bătrânii, care se ocupă mai ales cu agricultura de subzistenţă.
Locurile de muncă, disponibile prin împrejurimi
Potrivit spuselor primarului Adrian Resmeriţă, aproximativ 200 de persoane fac zilnic naveta din Nămoloasa spre comunele din jur, ori spre Focşani, pentru a putea pune o pâine pe masă. Patru microbuze fac, zilnic, traseul Focşani-Nămoloasa, încărcate cu navetiştii care nu şi-au găsit de muncă aproape de casă, dar care nici nu vor să stea în aşteptarea ajutorului social.
Ajutorul social nu îmbie oamenii la muncă
Din totalul locuitorilor comunei, la ajutorul social sunt 170 de dosare înregistrate, ceea ce înseamnă că aproximativ 15-20 la sută dintre nămoloşeni beneficiază de acest sprijin financiar de la stat. Problema reală apare abia la cheful de muncă, care pentru unii dintre ei lipseşte cu desăvârşire. "Ştiţi cum stă treaba? Ei sunt o pătură socială. Unii au ajuns acolo împotriva voinţei lor, din cauza destinului, iar alţii doar se complac. Noi îi punem, însă, la muncă, iar de ceva timp am reuşit să implementăm şi un fel de proiect. Am repartizat, din 2008 începând, la fiecare beneficiar de ajutor social, câte doi bătrâni, pe care trebuie să îi ajute. Cu deszăpezirea, cu tăiatul lemnelor, să le aducă apă etc. Astfel, îşi fac şi ei orele, iar pe bătrâni îi ajutăm aşa, că cei tineri sunt plecaţi în alte ţări, la muncă. Am împăcat şi capra, şi varza", ne-a declarat Adrian Resmeriţă, edilul comunei.
Deszăpezirea comunei, un real succes
"În timp ce alte comune erau sub zăpezi, noi am reuşit să ne facem treaba doar cu două utilaje şi cu oamenii de la 416. Consider că ne-am organizat foarte bine, şi am reuşit să ajungem chiar şi în satul Crângeni, care e de fapt un cătun", ne-a spus edilul Adrian Resmeriţă. De altfel, se poate vedea că deszăpezirea a fost făcută bine, dat fiind că pe marginea drumurilor din comună încă mai sunt mormane de zăpadă date la o parte cu utilajele din dotare.
O mână de oameni îşi duc traiul departe de lume
Doar 10-12 familii mai trăiesc în cătunul Crângeni. Bătrâni, oamenii convieţuiesc laolaltă cu câinii, adevăraţii paznici ai zonei. Drumul este plin de nămol, casele sunt vechi, mai au un pic şi se dărâmă, iar, de la distanţă, imaginea este una a dezolării.
Am făcut cam cinci minute din Nămoloasa Sat până în Crângeni, cătunul aflat la vreo patru kilometri distanţă. Până aici, nici măcar asfaltul nu a ajuns, iar drumul pe timp de iarnă poate deveni o provocare. De altfel, dacă maşina e prea joasă, rişti ca, la un moment dat, ori să rămâi împotmolit, ori să nu reuşeşti să întorci.
Încă de la intrarea în cătun, am fost întâmpinaţi de câinii din zonă. Protectori, deloc binevoitori cu străinii, cu greu au fost calmaţi de o bătrână ce ne-a ieşit în cale. La prima vedere, pare mai mult un loc părăsit, nicidecum un colţ de comun locuit. Casele se dărâmă, le înghite pământul, iar oamenii abia se văd la gardul caselor. Din ce ne spune primarul, au plecat toţi cei tineri de aici şi au mai rămas doar bătrânii. Bătrânii şi câinii.
Proiectele, în continuare pe hârtie
Din 2011, se tot propun proiecte pentru drumul care leagă Nămoloasa de Crângeni şi, mai departe, de DN23. Cu toate astea, tot ce s-a făcut a fost un drum de pietriş, mai bun, e drept, decât cel vechi, de pământ. "Acest drum l-am gândit ca o alternativă pentru investitori, astfel încât să nu mai spună că nu au cum ajunge în comună atunci când iese Siretul din matcă", ne-a explicat Adrian Resmeriţă.
Fortificaţiile, vestigiu istoric
Pe tot drumul spre Crângeni, am putut admira, în mijlocul câmpului, linia de fortificaţii care lega, cândva, Focşaniul de Galaţi. Linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Galaţi avea 676 de guri de foc şi trei „fronturi întărite” (Focşani, Nămoloasa, Galaţi), incluzând grupuri de baterii cuirasate dispuse în adâncime pe trei linii. De menţionat este că această linie a fost deservită, pe timp de pace, de peste 7.000 de militari, dar şi că, în Primul Război Mondial, cele 676 de guri de foc au reprezentat aproape jumătate din arsenalul artileriei româneşti.
Se lucrează la modernizarea şcolii din comună
Pentru că primarul Adrian Resmeriţă este provenit din sistemul educaţional, meseria sa de bază fiind cea de învăţător, educaţia este pusă pe locurile fruntaşe când vine vorba de investiţii în comună. "În 2014, la cutremurul acela mare, am avut mare noroc că s-a întâmplat seara. Dat fiind că şcoala era foarte veche, cu pereţi de cărămidă, dar cu tavan de trestie şi plasă, puteam avea o tragedie. S-a prăbuşit tavanul! Am luat decizia, împreună cu cei din Consiliul Local, să închidem şcoala şi să o modernizăm, urmând să întărim structura de rezistenţă, să schimbăm acoperişul, geamurile, să facem grupuri sanitare în interior, să asigurăm încălzire cu centrală pe lemne. Copiii din comuna noastră merită ce e mai bun", ne-a explicat edilul din Nămoloasa. În comună sunt două şcoli, una în prag de modernizare, una în conservare, dar şi două grădiniţe.
Primăria, dotată cu autospecială ISU
Printre realizările de care este cel mai mândru, Adrian Resmeriţă ne-a povestit şi de autospeciala ISU pe care a reuşit să o cumpere. "Este dotată cu sistem de stingere a incendiilor, cu spumă pentru incendiile mai grave, chiar şi cu echipament de descarcerare. Slavă Domnului, nu a fost nevoie de aşa ceva. Doar la stingerea incendiilor am intervenit cu ea, pentru că suntem relativ departe de primul oraş, aşa că aveam nevoie", ne-a explicat edilul.
Investiţii în canalizare şi asfalt
Patru milioane de euro, din fonduri europene şi guvernamentale, îşi propune Adrian Resmeriţă să cheltuie pentru reţeaua de canalizare a comunei, dar şi pentru infrastructura de drumuri. "Avem proiect depus pentru asfaltarea a 6,5 km de drum comunal, cu tot cu şanţuri dalate. Mai întâi vom face, însă, reţeaua de canalizare, pentru a nu cheltui bani pe asfalt de două ori", a declarat primarul din Nămoloasa.
Proiect de atragere a oamenilor spre Nămoloasa
Una dintre ambiţiile primarului comunei Nămoloasa este aducerea oamenilor înapoi în comună. "Pentru asta, m-am gândit la un proiect prin care să achiziţionez toate aceste case vechi, bătrâneşti, scoase la vânzare, să încercăm o refacere a lor şi apoi să le vindem. Ca utilităţi, oamenii au curent electric, apă potabilă, în curând canalizare şi drumuri asfaltate", a explicat edilul Adrian Resmeriţă.
