Depopularea pustieşte satele din comuna Corni

Depopularea pustieşte satele din comuna Corni
Marius Prisacariu
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Aşezată pe colinele Covurluiului, într-una dintre cele mai pitoreşti zone ale judeţului, comuna Corni suferă de pe aceeaşi "boală" care afectează şi restul comunităţilor rurale din Galaţi - depopularea. Pe parcursul unui singur deceniu, populaţia din Corni, Măcişeni şi Urleşti a scăzut de la peste 3.000 de suflete la doar 2.300.

Reţeta care a condus la actuala stare de lucruri este una devenită clasică pentru perioada de tranziţie a României postcomuniste: sărăcia, lipsa locurilor de muncă şi mirajul Occidentului i-au determinat pe mulţi tineri şi adulţi din Corni să-şi părăsească satele natale pentru a-şi face un rost, de cele mai multe ori, în vestul Europei.

În urmă au rămas vârstnicii, care au ajuns acum să reprezinte principala categorie de vârstă a comunei. "După ce mulţi locuitori au plecat, au rămas destule gospodării nelocuite. Sunt locuri în care o casă locuită alternează cu alta părăsită. Este trist că se întâmplă aşa şi nu cred că fenomenul va dispărea în perioada următoare. Cei plecaţi nu se mai întorc, atât timp cât nu există locuri de muncă. În condiţiile actuale, în următorii zece ani nu ştiu câţi locuitori vor mai rămâne în satele din Corni", a spus primarul comunei, Vasile Prodan.

Natalitatea, sub mortalitate

Cifrele Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi confirmă această situaţie dezastruoasă. Astfel, în 2016, în mediul rural din judeţ, rata natalităţii a fost de 8,4 la mia de locuitori. În acelaşi timp însă, mortalitatea în satele gălăţene a fost de 13,38 la mia de locuitori. Iar acest deficit se perpetuează, de la an la an.

Oamenii în putere rămaşi totuşi la Corni nu au prea multe opţiuni, atunci când vine vorba de găsirea unei slujbe. În afara celor câteva magazine din sat şi a asociaţiilor agricole, câteva locuri de muncă au mai fost create şi în cadrul parcului eolian amenajat pe teritoriul comunei. Astfel, cel mai mare angajator din Corni rămâne Primăria. În rest, în lipsa alternativelor, agricultura de subzistenţă este încă la putere, cel puţin atât timp cât va mai avea cine să o practice.

Citit 6111 ori Ultima modificare Marți, 16 Mai 2017 19:12

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.