Comună gălăţeană mică, visuri mari. Proiecte de MODERNIZARE a drumurilor şi a reţelei de canalizare (FOTO)
Foto: ”Viața liberă”, Marius Negri

Comună gălăţeană mică, visuri mari. Proiecte de MODERNIZARE a drumurilor şi a reţelei de canalizare (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Situată la 49 de km de judeţul Galaţi, comuna Băleni este formată numai din satul de reşedinţă cu acelaşi nume. Conform ultimului recensământ realizat în anul 2011, populaţia comunei ajunge la un număr de 2.332 de locuitori.

Drumuri, curăţenie, iluminat public eficient, educaţie, îmbunătăţirea sistemului agricol - sunt doar câteva dintre domeniile în care primarul comunei Băleni, Lică Oprea, speră să aducă îmbunătățiri prin implementarea diferitelor proiecte europene. Pe unele dintre ele, le-a rezolvat la începutul mandatului (renovarea şcolii), iar pe altele speră să le soluţioneze cât mai curând.

„Am reuşit să asfaltăm 3,6 kilometri din drum. De asemenea, acum, avem în derulare un proiect cu fonduri europene, în valoarea de un milion de euro, prin care ar trebui să reuşim să mai asfaltăm  6,7 kilometri şi astfel, am reuşi să asfaltăm cam 80 la sută din drumuri. Am depus un proiect ce are ca scop modernizarea infrastructurii agricole, care ar ajunge ca şi lungime la 6 kilometri (un fel de centură pe care să se deplaseze utilajele agricole şi un drum median)”, explică primarul comunei.

O nouă extindere a reţelei de canalizare

Un alt mare obiectiv al actualului primar al comunei este extinderea reţelei de canalizare din Băleni. „Prin aplicarea unui nou proiect ne propunem să realizăm o altă extindere a reţelei de canalizare, prin care am acoperi aproximativ 80 la sută din comună. Poate oamenii au fost sceptici la început, dar, cu timpul, au realizat că este o adevărată necesitate. Tot prin acest proiect ne dorim să construim o altă reţea de drumuri, prin care vom asfalta cam cinci kilometri şi aşa am rezolvat această problemă. Prin implementarea acestui proiect vom reuşi să acoperim şi problema asfaltării, şi a reţelei de canalizare. Este vorba de un procentaj destul de mare. Aşteptăm cu sufletul la gură să primim finanţarea şi să ne apucăm de treabă, de îndată”, a concluzionat edilul.

Centru medical de permanenţă la standarde înalte

Sediul Centrului de Permanenţă se află într-o clădire modernă, recent renovată cu mobilier nou şi medici competenţi. Clădirea este dotată cu o sală de aşteptare, două cabinete de consultaţii şi tratamente (medic de familie şi medic stomatolog), cameră medic, cameră asistente, toaletă şi balcon.

Acest centru a luat naştere, în primul rând, pentru că populaţia comunei este destul de îmbătrânită, bolnavă şi cu resurse materiale puține.

De asemenea, în cadrul aceleiaşi clădiri, la parter, sătenii pot merge la farmacie, unde beneficiază de tot felul de reduceri. „Înfiinţarea acestui centru s-a dovedit a fi un adevărat succes. Medicii au peste zece consultaţii în fiecare zi. Oamenii au nevoie de asistenţă medicală destul de des. Sunt foarte mulţumit de dotarea cabinetului stomatologic, aceasta fiind la un nivel occidental. Tarifele ţin cont de veniturile reduse ale localnicilor şi se situează sub nivelul celor practicate în mediile urbane”, ne povesteşte Lică Oprea, primarul comunei.

Unitatea medicală a fost înfiinţată în anul 2011, aici venind să se trateze locuitori din Cuca, Scânteieşti, Corni, Fârtăneşti, Rediu, Smulţi şi Vârlezi.

Îngrijorător! Populaţie scăzută

Veniturile scăzute nu le permit tinerilor să îşi întemeieze o familie sau să asigure educaţia unui copil, prin urmare natalitatea scade dramatic de la an la an în sate. „În primul rând, populaţia este tot mai îmbătrânită. Aproximativ 800 de persoane sunt vârstnice. Tinerii ori aleg să plece, ori nu muncesc, iar cei care doresc să îşi întemeieze o familie sunt tot mai puţini. Anul acesta numărul nou născuţilor a ajuns la opt”, ne-a explicat primarul.

Comuna beneficiază de supraveghere video

În ceea ce priveşte serviciul de poliţie, primarul ne mărturiseşte că nu s-a confruntat până acum cu probleme serioase. De altfel, tot el s-a ocupat şi de monitorizarea arterelor principale ale drumurilor, acestea fiind supravegheate de camere video. „De când am montat aceste camere, oamenii sunt şi mai atenţi. Nu am avut niciodată probleme prea serioase. Să spunem că mai sunt oameni care aruncă gunoiul pe unde nu trebuie. Dar, din punct de vedere al liniştii publice, sunt foarte mulţumit”, mărturiseşte Lică Oprea.

Cultura, pe cale de dispariţie

Nici comuna Băleni nu stă prea bine la capitolul cultură. Oamenii care se ocupau cândva cu meşteşugurile, fie au îmbătrânit şi nu mai au puterea necesară, fie au plecat dintre noi. La căminul cultural, unde cândva sătenii se adunau, acum a rămas doar praful. Din când în când primăria mai desfăşoară câte o activitate, iar în timpul anului şcolar, copiii fac aici serbările. Tot aici, mai vin elevii când au nevoie de o carte sau de acces la internet.

Când nu sunt locuri de muncă, agricultura e baza

Locuitorii aflați la vârsta maturității dintre cei 2.332 de oameni din Băleni îşi găsesc cu greu un loc de muncă. Cele mai multe posturi disponibile sunt în domeniul învăţământului, la primărie sau în societăţile economice.

Principalul angajator rămâne societatea agricolă „Dealul Covurlui”, care la momentul actual are aproximativ 80 de lucrători. „E adevărat că este destul de greu să îţi găseşti un loc de muncă. Nu cred că suntem singura comună care se confruntă cu o astfel de problemă. În schimb, avem mare noroc cu societatea agricolă „Dealul Covurlui”. Mai sunt şi alţi oameni care se ocupă cu agricultura şi, ce e drept, sunt destul de serioşi. De altfel, asta este şi principala activitate a noastră”, ne explică  Lică Oprea, edilul comunei.

„Dealul Covurlui” se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase (alun de pământ, măslin, rapiţă, in etc.).

Ajutorul social nu îmbie oamenii la muncă

Din totalul locuitorilor comunei, la ajutorul social sunt 150 de dosare înregistrate, ceea ce înseamnă că aproximativ şapte la sută dintre săteni beneficiază de acest sprijin financiar de la stat. Adevărata problemă apare atunci când cheful de muncă lipseşte cu desăvârşire la unii dintre ei. „Unii dintre săteni ajung în această situaţie din rea-voinţă sau pentru că se complac pur şi simplu. Problema majoră este că numărul acestora creşte îngrijorător de repede, iar în curând vom fi un stat de şomeri”, a adăugat primarul comunei.

Tinerii comunei au plecat pe alte meleaguri

Din păcate, pentru că locurile muncă au ajuns o raritate, tinerii aleg fie să facă naveta, pentru a putea pune o pâine pe masă, fie să plece în străinătate, pentru a duce un trai decent. În gospodării au rămas în general bătrânii, care ori sunt pensionari, ori sunt prea bolnavi pentru a munci. „Mă îngrijorează faptul că tot mai mulţi tineri aleg să plece, dar, pe de altă parte, le dau dreptate. Decât să stea aici la mila ajutorului social, mai bine să aleagă această cale. Mă tem însă că vom ajunge o comună lipsită de forţă de muncă şi predominată de vârstnici”, a concluzionat edilul.

Cavoul Cantacuzinilor asupriţi de comunişti

În comuna gălăţeană Băleni s-a trăit în lux la începutul secolului trecut, pe vremea când o bună parte din pământurile de aici erau în proprietatea familiei Cantacuzino. Dovada este în cimitirul vechi al comunei, unde există un cavou în care îşi duc somnul de veci zece membri ai marii familii Cantacuzino.

Din păcate, mormântul familiei nu arată nici pe departe aşa cum ar trebui. Locul s-a degradat de la un an la altul, iar bălăriile crescute îl acoperă aproape în totalitate. Primăria n-are bani să-l refacă şi, în ciuda faptului că s-a mai ridicat problema, nici Direcţia de Cultură n-a avut încă un cadru legal pentru a-l include pe lista monumentelor de patrimoniu.

Tot la Băleni, în cavoul familiei, este îngropată şi Elena Cantacuzino. Este cea pe care, se pare, a vizitat-o peste ani, scriitorul Patrick Leigh Fermor, la Pucioasa, unde fusese deportată de comunişti împreună cu întreaga familie, pe vremea când numele de familie i s-a preschimbat în Donici, prin căsătorie. 

Leon Cantacuzino este, la rândul său, îngropat în cavoul de la Băleni. Tot aici odihnesc şi părinţii lui Leon, alături de bunica sa din partea mamei. Gheorghe Farcaş este ultimul înmormântat aici. Nu a fost un membru al familiei Cantacuzino, ci un descendent al administratorilor domeniului.

Cultura de căpşuni a fraţilor Spânu

După mai mult de zece ani munciţi în Italia, fraţii Spânu şi-au făcut o afacere proprie în comuna Băleni, în care au investit tot ce au învăţat şi câştigat în străinătate. Şi, pentru a se asigura că nu vor da greş, cultivatorii au crescut mai multe soiuri, pentru a satisface gustul a cât mai multor cumpărători. Afacerea a crescut de la o zi la alta, iar în prezent cei doi fraţi au reuşit să revoluţioneze cultura din această zonă. Fraţii Spânu au devenit cunoscuţi atât în comună, cât şi în afara acesteia.

Parcul de eoliene, o afacere profitabilă

În anul 2013, un grup american a investit în înfiinţarea unui parc eolian în comuna Băleni. Ideea s-a dovedit a fi un adevărat succes. Proiectul cuprinde 20 de turbine eoliene, fiecare având capacitatea de a produce suficientă electricitate pentru 50.000 de locuinţe. Activitatea eolienelor este monitorizată în permanenţă.  În prezent, parcul de eoliene aduce la bugetul local peste 60.000 de lei anual.

Tot mai puţini copii la şcoală şi grădiniţă

Din păcate, un alt rezultat al scăderii natalităţii este şi numărul tot mai mic al copiilor care merg la grădiniţă sau la şcoală. Deşi ambele au fost recent renovate, iar copiii ar putea beneficia de toate condiţiile, printre băncile instituţiei bate vântul. De exemplu, la grădiniţa din comună, sunt patru săli de clasă, din care doar una mai funcţionează (doar 26 de copii merg la grădiniţă).

Citit 20866 ori Ultima modificare Luni, 05 Iunie 2017 18:13

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.