Semințele de chia sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, dar abia recent au fost recunoscute ca un superaliment, datorită conținutului lor bogat în nutrienți benefici pentru sănătate. În 2009, Uniunea Europeană a inclus semințele de chia printre noile ingrediente alimentare.
Chia face parte din familia Lamiaceae, care include plante precum lavandă, busuioc, mentă, maghiran, roiniță, rozmarin și cidru. Partea cea mai benefică a plantei este reprezentată de semințele sale - mici boabe ovale, de culoare maro, albă sau gri, asemănătoare cu semințele de in. Chia crește în regiuni tropicale și subtropicale, avându-și originile în sudul Mexicului și nordul Guatemalei.
Compoziția chimică a semințelor variază în funcție de climă, locație și anul cultivării. De exemplu, semințele cultivate în regiuni mai înalte și mai nordice conțin mai mulți acizi grași nesaturați Omega-3. Semințele de chia sunt bogate în grăsimi (aproximativ 30 la sută), carbohidrați (26-41 la sută), fibre (18-30 la sută) și proteine (15-25 la sută). Aproximativ 40 la sută din greutatea semințelor uscate este ulei, majoritatea (68 la sută) fiind reprezentată de acizii grași Omega-3.
Semințele conțin compuși benefici precum acizi grași Omega-3 și Omega-6, acid clorogenic și cafeic, antioxidanți, fibre, vitaminele B și C, carotenoizi, precum și minerale precum calciu, zinc, potasiu, magneziu, seleniu și fosfor.
Valoarea principală a semințelor de chia rezidă în conținutul lor ridicat de acizi grași Omega-3, esențiali pentru sănătatea membranelor celulare. Consumul de semințe contribuie la menținerea tinereții celulare, îmbunătățirea funcției cognitive și creșterea stării de bine. De asemenea, acizii grași Omega-3 contribuie la reglarea ritmului cardiac și la scăderea nivelului de colesterol "rău", promovând un profil lipidic sănătos și creșterea nivelului de colesterol "bun" - un factor protector împotriva afecțiunilor precum ateroscleroza, accidentele vasculare cerebrale, infarctul miocardic și demența vasculară.
