Ne-am dori şi noi să avem, la Galaţi, copaci pe marginea trotuarelor, adică să avem aliniamente stradale verzi, care să ne protejeze de soare, să reducă noxele provenite din gazele de eşapament şi să creeze confort pietonilor. Din păcate însă, în foarte multe dintre cartiere, copacii de marginea trotuarelor lipsesc pe porţiuni mari. În foarte multe locuri, spaţiul verde s-a transformat într-o parcare secundară, noroioasă sau prăfoasă, în funcţie de anotimp, pentru autoturisme.
Efectul de răcire al unui copac sănătos este echivalent cu cel produs de două aparate de are condiţionat care funcţionează 20 de ore pe zi. Copacii absorb până la 30 la sută din apa de precipitaţii, ceea ce ajută canalizarea stradală, absorb gazele de eşapament, iar praful atmosferic este mai mic cu 30-40 la sută în zonele unde sunt copaci. De asemenea, aceştia prelungesc durata de viaţă a pavajelor, având beneficii estetice şi psihice asupra cetăţenilor. În oricare oraş european care se respectă, aliniamentele stradale sunt continue, îngrijite, respectând un studiu urbanistic şi de arhitectură care urmăreşte standarde precise în ceea ce priveşte încadrarea clădirilor în fronturile stradale, coerenţa, caracterul lor, precum şi zonele verzi aferente, pentru a asigura confortul pietonilor.
În Galaţi, însă, există o apetenţă pentru betonarea haotică, pentru tăierea şi toaletarea iraţională a arborilor, pentru lipsa de respect faţă de comunitate. Zonele verzi stradale, cele care ar trebui să reprezinte o etichetă o oraşului nostru, sunt un fiasco urbanistic, greu de digerat pentru cetăţeanul civilizat. Multe dintre ele nici măcar nu amintesc de existenţa vreunui petic de iarbă. Reprezintă, de fapt, mai ales în zilele ploioase, o masă de noroi cleios, care, luat pe cauciucurile maşinilor, ajunge pe şosele, transformându-se în praful pe care noi îl respirăm. În lipsa unor aliniamente stradale plantate, dar, mai ales, în lipsa locurilor de parcare, şoferii sunt nevoiţi să le ia cu asalt, lâsându-le pietonilor posibilităţi restrânse de deplasare.
Aliniamentul străzii Stadionului, unde ne-am deplasat recent în urma sesizării cetăţenilor, face parte din scenariul menţionat mai sus, fiind plin de noroi, borduri fracturate şi maşini parcate acolo unde ar trebui să existe verdeaţă. Şi aceasta, nu numai zonele centrale refăcute, reprezintă imaginea unui oraş european, în care bunăstarea locuitorilor şi calitatea vieţii lasă de dorit. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în zona cunoscută drept "La bănci", în care, pe ambele părţi ale străzii Brăilei, din Ţiglina II până la Trei Star, nu este niciun copac. Aceeaşi situaţie, în zona Casei Roşii, de la Inelul de Rocadă până la Piaţa Energiei. Poate că modernizarea arterei 1 Decembrie 1918 va avea în vedere şi acest aspect, iar plantările începute la Potcoava şi în Centru vor continua şi în alte zone ale oraşului.
Sănătatea umană ar trebui să fie o prioritate, plantarea arborilor pe aliniamentele stradale fiind o necesitate stringentă în vederea reţinerii prafului şi diminuării noxelor, care pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare sau cancer pulmonar.
