* La hrănitori, pe potecile albe – porumb, sare, fân… *
Sezonul de vânătoare început din august anul trecut e deja pe ducă. S-a închis vânătoarea la iepuri, urmează cea la mistreţi şi apoi, la sfârşitul lui „făurar”, se închide şi la fazani, raţe, gâşte etc.
Pare că vânătorii nu prea mai au ce face. E, sigur, doar o părere… Tot timpul, vânătorii mai au câte ceva de făcut în privinţa ocrotirii sălbăticiunilor de pe fondurile de vânătoare.
Mai ales în iarna aceasta, pe câmp şi în pădure, omătul a acoperit mare parte din sursele de hrană ale iepurilor, fazanilor, mistreţilor, căprioarelor.
Acesta a fost un motiv în plus ca personalul tehnic al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, ajutat de vânători localnici, să ia în căruţă, pe sanie sau în raniţa din spate hrana pentru vânatul aflat în impas.
Rezervele făcute încă din primăvară au ajuns în zilele şi nopţile albe şi geroase ale iernii la locurile pentru care erau destinate.
Pe la hrănitori, din loc în loc pe potecile vieţuitoarelor câmpului şi ale pădurii au ajuns ştiuleţi sau boabe de porumb, maldăre de fân, sare, atât de căutate în toiul iernii.
Hrana pentru vânat a ajuns în locurile bine ştiute de sălbăticiuni ori de câte ori a fost nevoie. Din păcate, pe potecile ce duc la hrănitori, pe cărările făcute de mistreţi, căprioare sau iepuri apar şi laţurile puse de unii dintre cei mai periculoşi braconieri.
Aşa că, în misiunile pe drumurile albe ale pădurii, ale vânatului, pădurarii, tehnicienii de vânătoare, vânătorii descoperă şi distrug uneltele braconierilor. Mai greu de descoperit sunt braconierii înşişi. Dar nici lor nu le merge prea des ulciorul la apă!
Legat de aceasta, dr.ing. Vladimir Talpeş, directorul A.J.V.P.S. Galaţi, ne-a confirmat că acţiunile de genul celor amintite în sprijinul vieţuitoarelor sălbatice continuă.
