După cum se ştie, primul ministru Emil Boc, împreună cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, au anunţat, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, demararea unui program naţional de construcţie de locuinţe, în mediul rural, destinate specialiştilor.
Este cunoscut faptul că serviciile sociale, de sănătate sau educaţionale nu se ridică, în mediul rural, la nivelul celor oferite în mediul urban, în general din cauză că este foarte greu să „îţi vină la ţară” profesori sau medici buni, atât timp cât aceştia nu au unde locui şi sunt nevoiţi să facă naveta zilnic.
Stresaţi de un astfel de program infernal, în care parcurg zilnic zeci de kilometri, de cele mai multe ori cu microbuzul sau „ocazia”, specialiştii renunţă repede să muncească la ţară, preferând să se ocupe cu orice altceva, numai să fie „lângă casă”.
Din acest motiv, programul intitulat „Renaşterea satului românesc - 10 case pentru specialişti”, care urmează să fie derulat prin ANL, pare a fi un proiect ambiţios şi extrem de frumos.
Cum vor arăta locuinţele?
Programul, pe care Executivul l-a adoptat deja, se referă la construirea a maxim zece locuinţe în fiecare comună din România, în unele cazuri, excepţionale, construcţia putând fi extinsă cu încă 5 locuinţe.
Locuinţele ar urma să fie date drept locuinţe de serviciu tinerilor specialişti care lucrează în comună şi care nu deţin în proprietate, pe raza comunei, o altă casă.
Dacă banii necesari construcţiei vor fi alocaţi de la bugetul de stat, primarii comunelor au ca responsabilitate identificarea terenurilor de case, de preferat, racordate la utilităţi.
Asta şi pentru că tot primăriile vor suporta de la bugetele locale lucrările pentru utilităţi (obligaţie care, de altfel, a revenit şi primăriilor în cazul construcţiei de locuinţe ANL destinate închirierii de către tinerii de până în 35 de ani).
Ca termeni tehnici, autorităţile locale trebuie să pună la dispoziţie loturi de teren de minim 500 metri pătraţi, pentru fiecare locuinţă. Casele vor avea suprafaţa construit desfăşurată de 100 de metri pătraţi, având 2 sau 3 camere.
Trecând peste faptul că prin construcţia unor astfel de locuinţe de serviciu se va realiza, în sfârşit, acea legătură de loc a specialistului (lucru pe care guvernele de până acum nu au reuşit să îl facă nici prin acordarea de prime sau sporuri şi nici prin suportarea costurilor navetelor), trebuie remarcat faptul că un astfel de program ar aduce, în sfârşit, în mediul rural, construcţia de locuinţe – eveniment inexistent, la nivelul unui program naţional, după 1989…
La şcoala din Costache Negri se predă dedicaţia…
Şi totuşi, viaţa a demonstrat de multe ori că atunci când eşti dedicat în ceea ce faci sau atunci când te gândeşti la binele celor din jur, nu mai aştepţi nici un fel de ajutor de la stat. Sunt două exemple în acest sens, în două comune diferite din judeţul Galaţi: Costache Negri şi Slobozia Conachi.
În comuna Costache Negri lucrează de peste 10 ani profesoara de istorie Silvica Catană, un exemplu de ce poate face pasiunea dintr-un om.
Deşi a ştiut de la început că primăria nu îi va oferi o locuinţă de serviciu, Silvica Catană a decis să nu plece de la Şcoala din Costache Negri. Venită din judeţul Vrancea, Silvica Catană a decis să stea în gazdă, la o localnică.
Anii au trecut, generaţii de elevi i-au trecut prin mâini, iar în peregrinările noastre în judeţ, de-a lungul mai multor ani, am întrebat-o deseori pe Silvica de ce nu pleacă din comună? „Niciodată”, a fost răspunsul acestui om deosebit care a considerat că satisfacţiile muncii sunt mai importante decât confortul unei locuinţe sau al unei slujbe, la oraş. Acum, este chiar directoarea şcolii.
Primăriţa comunei Costache Negri, Emilia Niculescu, spune că „am identificat şi noi locurile pentru casele specialiştilor, desigur că Silvica Catană este în program. Dacă se vor construi aceste locuinţe, va fi foarte bine, pentru că numai pentru cadrele didactice, primăria plăteşte anual 200 de milioane de lei. Dar mai sunt şi medicii care fac naveta…”.
Un cartier de locuinţe sociale la Slobozia Concahi
În comuna Slobozia Conachi, primarul Ion Neculau nu a aşteptat ca statul să demareze vreun program naţional de construcţie de locuinţe. În urmă cu 3-4 ani, deja Ion Neculau se gândea cum să le ofere tinerelor familii din comună un loc de casă. „Era vorba de acele familii de tineri, fără posibilităţi materiale, cu copii, ce mai, oameni necăjiţi”, ne-a spus Ion Neculau.
Cu greu, dar şi cu sprijinul unor oameni cu suflet mare, primarul a reuşit să creioneze, în câţiva ani, un cartier de locuinţe sociale, pentru care ANL ar trebui să fie invidios.
„Am găsit loturi de case şi primăria a dat câte un lot de 1.000 de mp cu un preţ de 10 milioane de lei vechi, pe care familia îi achită la primărie în 10 ani. Noi le oferim terenul şi ei îşi construiesc casele şi sper că ne vor pomeni!”
„În comună, un lot de 1.000 mp se vinde cu 400 de milioane de lei vechi, bani daţi odată, iar loturile date de noi sunt mult mai ieftine. Este drept, sunt puţin mai departe de centrul comunei, însă cartierul în care deja s-au construit în jur de 30 de case are utilităţi. Le-am făcut drum, le-am tras apă şi acum se lucrează la extinderea sistemului de energie electrică”, ne-a spus primarul.
Acesta a ţinut să îl amintească pe unul din cei care l-au sprijinit în acest proiect, Dumitru Tihan: „Acest cetăţean a fost de acord să facă schimb de terenuri, adică terenul său intravilan l-a dat primăriei şi a primit la schimb teren la depărtare de 4-5 kilometri. Am delimitat în total 69 de loturi acolo. Să ştiţi că tinerii care locuiesc acolo îl pomenesc pe Dumitru Tihan, care a murit în urmă cu jumătate de an”.
Primarul spune că deja a identificat locurile de casă pentru specialişti chiar în acest cartier. „Avem opt cadre didactice şi doi medici care ar putea, astfel, să aibă locuinţă aici, nu să facă naveta, zilnic, 27 de km, până la Galaţi”.
Rămâne de văzut dacă în mediul rural chiar se vor construi aceste locuinţe. Până la sfârşitul lui martie, primarii din judeţ trebuie să identifice locurile pentru construcţia caselor, urmând ca situaţia centralizată să fie trimisă de la Prefectura Galaţi, la Guvern.
„Renaşterea satului românesc” ar putea fi un program cu adevărat de succes. Să nu uităm însă că…şi veşnicia s-a născut tot la sat.
Explicaţie foto: Casele sociale, înşirate pe deal
