* 30 de studenţi români la universităţi de prestigiu din lume pledează pentru efort şi muncă pentru a putea schimba ceva în România *
În urmă cu ceva timp a fost lansată în presă ideea că România stă mai bine la capitolul tineri supradotaţi decât alte ţări: dacă la noi 4 la sută dintre copii au capacităţi speciale, media la nivel mondial este de 2 la sută, conform declaraţiilor lui Florian Colceag, preşedinte al organizaţiei IRSCA Gifted Education.
Informaţia a ajuns la urechile tinerilor români plecaţi să studieze peste hotare la universităţi de prestigiu. Ei nu sunt de acord cu ideea că succesul lor li s-ar datora unor calităţi de excepţie. Susţin că au ajuns unde au ajuns doar prin efort, muncă şi ambiţie.
Ca urmare, au conceput şi au trimis o scrisoare prin care încearcă să combată această idee.
Printre cei care au întocmit şi semnează scrisoarea se numără şi gălăţeanca Alexandra Coclează (FOTO), studentă la Universitatea Yale, SUA, care este şi vicepreşedinta Departamentului de Relaţii Interne din Liga Studenţilor Români din Străinătate.
Iată ce ne scriu cei peste 30 de tineri, din 11 centre universitare din toată lumea, care refuză să se considere supradotaţi, deşi lucrează deja în cercetare chiar dacă sunt deocamdată studenţi.
Talentul, 99 la sută transpiraţie
„În ultimii ani s-a construit o imagine denaturată a omului de succes. Folosind gratuit atribute gen «supradotat» s-a clădit percepţia că oamenii se împart în două categorii: cei cu un talent înnăscut pe care ajung (sau nu) să şi-l pună în valoare, şi cei condamnaţi la mediocritate”.
„Succesul este mai nou considerat un dar divin, nicidecum o măsură a efortului fiecărui individ. Noi, «supradotaţii», nu suntem de acord. Aceia dintre noi care au ajuns să fie numiţi astfel ştiu că nu sunt fundamental diferiţi de ceilalţi”.
„Conform unor studii din domeniul pedagogic, al căror pionier este K.Anders Ericsson de la Florida State University (SUA), un om are nevoie de un timp relativ standard pentru a învăţa ceva foarte bine. Nu contează ce este acel ceva: poate fi istorie universală, mecanică cuantică, chirurgie cardiotoracică, cântat la harpă sau orice altceva”.
„Mai mult, analizele ştiinţifice nu au fost capabile să detecteze niciun fel de diferenţă inerentă între oameni: performanţa are ca surse principale munca şi atenţia, nu talentul înnăscut”.
„Rezultatele studiilor vorbesc de la sine: poţi învăţa orice, indiferent de bagajul genetic. Trebuie doar să vrei cu adevărat”.
„Desigur, nimeni nu neagă inteligenţa lui Albert Einstein sau aptitudinile sportive ale lui Ilie Năstase, însă cazuri ca acestea sunt rare şi nu ştirbesc cu nimic şansele ca orice om să exceleze în domeniul de care este pasionat”.
„Cei mediocri nu pot să-i controleze la nesfârşit pe cei cu adevărat buni”
„De fapt, dacă analizăm «supradotaţii» vedem că nu au multe în comun: unii sunt copii simpli de la ţară, unii sunt oameni sofisticaţi de capitală; unii au posibilităţi financiare mult mai bune decât alţii. Unul dintre puţinele lucruri care îi uneşte este că sunt dispuşi să investească timp şi efort în idealurile lor”.
„E uşor să ne consolăm spunându-ne că a reuşit pentru că are o minte sclipitoare. Aceasta este mentalitatea predominantă în România de azi - mentalitatea de care trebuie să scăpăm. Responsabilitatea pentru eventuale eşecuri va fi a voastră, însă şi meritul pentru succes va fi tot al vostru”.
„Într-un sistem care promovează făţiş mediocritatea, o aşa schimbare poate părea imposibilă. Dar nu este. Cei mediocri nu pot să-i controleze la nesfârşit pe cei cu adevărat buni”.
Explicaţie foto: Alexandra Coclează, pe vremea când era încă elevă la CNVA
