Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Repezeală de Ocară (către doamna O)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Eşti o mincinoasă mută, surdă, proastă -

mă nenoroceşte mutra ta sticlită,

nu mai scap de tine, parcă stai la pândă,

eşti o astringentă, eşti o aguridă!

Eşti tulburătoare, mă apucă plânsul -

când mă uit la tine văd ce-am fost odată

şi mi-arăţi că-s altul, zi de zi, că nu se

poate-ntoarce timpul, să (nu) se mai vadă!

Şi te dai concavă, şi te dai convexă,

şi dai rotundă, şi te dai pătrată -

eşti o re/vizoare şi-o retro/vizoare,

mi-aminteşti (întruna) despre altă/dată!

Uite-aşa te-aş sparge... dar mi-i tare frică:

eşti la fel în toate cioburile tale

şi în fiecare-mi văd apropierea

de întemeiere-n rosturi sepulcrale!

Aşadar, perfido, chioampo, preacurato,

chiar nu te mai sufăr, nu te mai pot crede:

te condamn, OGLINDO, la singurătate -

şi te pun CU FAȚA NUMAI LA PERETE!

Citit 8626 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.