ODĂ AMĂRĂCIUNII (pastel distins)

ODĂ AMĂRĂCIUNII (pastel distins)
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou"

Ce somn adânc la umbra cestui/ de mult înalt cireş amar,

mult mai adânc decât o groapă/ în care doarme-un felinar

aprins o viaţă şi o moarte/... (adică Veşnic, nu-i aşa?)...!

Ce somn înalt n-adâncul cestui/ de mult alt fel de alt ceva!

Cad păsări... cad pure şi simple,/ şi linişti cad... şi le aud,

şi tot mai cred c-au fost odată,/ şi tot mai cred că or mai fi,

şi tot nu ştiu nimic din viaţă,/ şi nici din moarte n-orice zi!

Am cânturi, pace şi iubire.../ şi am şi mult Necunoscut!

Şi linişti cad... cad fără capăt,/ să nu cumva să mă trezesc,

şi să se stingă felinaru-n/ bătaia vreunui strâmb cu/vânt,

şi să m-apuc să-ntreb (aiurea)/ dacă şi eu "sânt cel ce sânt" -

şi, dacă nu-s, de ce mi-i totul/ dulce şi-amar şi ne/firesc!?

Şi doar am vrut întotdeauna/ să nu cumva s-adorm nestins

şi să aprind ceste adâncuri/ de care n-am avut habar!

Ce somn înalt şi fără flăcări/... alt fel de alt ceva, distins,

cum poate fi numai dulceaţa/ celui mai strâmb cireş amar!

 

Citit 6423 ori Ultima modificare Marți, 07 Februarie 2023 21:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.