„A mânca sănătos, a face sport zilnic înseamnă a trăi înţelept” este tema proiectului pentru care Şcoala Nr. 28 „Mihai Eminescu” este unitate coordonatoare şi care a cooptat parteneri din alte 4 ţări, Marea Britanie, Belgia, Franţa şi Italia.
Săptămâna aceasta s-a derulat la Galaţi prima întâlnire de proiect, iar profesorii din cele 5 ţări au stabilit care sunt obiectivele pe care le vor urmări şi care sunt acţiunile prin care le vor atinge.
Elevii, cadrele didactice, dar şi părinţii de la Şcoala Nr. 28 s-au pregătit temeinic pentru a-şi primi oaspeţii cum se cuvine. Au organizat activităţi demonstrative - dansuri, competiţii sportive, o oră deschisă în care elevii au învăţat reţete de la părinţii lor şi au preparat bucate sănătoase tradiţionale specifice pentru fiecare ţară parteneră la proiect.
Oaspeţii au fost plimbaţi pe Dunăre cu vaporul şi au mers într-o excursie la Braşov, Bran şi Sinaia, unde au vizitat toate obiectivele turistice importante.
„Nici în 2 ani nu am fi reuşit să pregătim tot”
Ieri, la întâlnirea finală s-au evaluat acţiunile desfăşurate şi s-a expus impresii despre vizita în România. Vito La Ghezza – profesor la o şcoală din Italia (oraşul Alberobello) ne-a declarat fără înconjur că a fost impresionat de volumul de muncă pe care l-au depus dascălii români:
„Nu ştiu câte ore stau în şcoală aceşti oameni, care au şi salarii foarte mici pe deasupra. Dar noi nici în 2 ani nu am fi reuşit să pregătim tot ceea ce au făcut ei. Toată admiraţia. Am apreciat, de asemenea, legătura strânsă dintre şcoală şi consiliul părinţilor, modul în care elevii ajută la derularea activităţii în şcoală (se referea la elevii de serviciu), iar nivelul de cunoştinţe pe care-l au elevii şi capacitatea lor de a comunica în limbi străine sunt mult mai calitative decât la noi”.
„De asemenea, m-a uimit dotarea de care beneficiază şcoala. Sistem de monitorizare video în curte şi pe coridoare, calculatoare, laptop la fiecare clasă noi nu avem aşa ceva. Am înţeles că este şi meritul părinţilor aici, dar oricum am rămas plăcut impresionaţi”, ne-a declarat profesorul italian.
Aceleaşi lucruri ne-au comunicat şi cadrele didactice de la o şcoală din Avignon (Franţa), uimiţi şi ei de dotările instituţiei, de mobilierul nou, dar şi de isteţimea elevilor cu care au discutat fără nicio problemă într-una din limbile străine de circulaţie internaţională.
Profesorii din Belgia şi cei din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s-au arătat încântaţi de ospitalitatea, generozitatea şi disponibilitatea gazdelor.
Deşi seminarul a avut ca subiect formarea deprinderilor sănătoase în alimentaţie, oaspeţii s-au delectat şi cu bucate mai puţin „ortodoxe” din acest punct de vedere – sărmăluţele şi mămăliga fiind la mare cinste.
Codaşi la sport, dar şi la salariile profesorilor
Singurul domeniu unde nu excelăm, comparativ cu celelalte ţări implicate în proiect, e sportul. În Franţa, sunt 3 ore de educaţie fizică pe săptămână la primar şi 4 la gimnaziu, în Anglia sunt 2 ore obligatorii şi 2 opţionale. Şi în Franţa, şi în Anglia elevii sunt duşi de şcoală la piscină (chiar dacă aceasta se află uneori şi la 10 kilometri de unitatea de învăţământ) pentru a învăţa să înoate.
Un alt capitol la care şcoala românească este codaşă îl reprezintă salariile profesorilor. În Belgia un profesor ajuns la mijlocul carierei are în jur de 1.800-1.900 de euro, iar în Italia salariile sunt între 1.200 – 1.900 de euro pe lună.
Şcoli de stat super-dotate de părinţi, profesori prost plătiţi, dar care stau peste program şi fac performanţe cu elevii sunt câteva din paradoxurile învăţământului românesc despre care profesorii veniţi în vizită vor vorbi la întoarcerea lor în ţară.
