La manifestările de „Cultură și civilizație românească”, ediția a VI-a, Galați, organizate de Asociația Danubiana, a ajuns și prof. univ. dr. Varvara Buzilă, de la Universitatea de Stat - Chișinău, muzeograf la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, o cercetătoare care de 40 de ani lucrează pentru salvarea patrimoniului cultural imaterial din stânga Prutului.
Citește și „Limba română se întoarce acasă”. Săptămâna Danubiana, Galați, pentru profesorii români din Bugeac
Varvara Buzilă le-a vorbit cadrelor didactice din Bugeac despre cultura tradițională de-a lungul Prutului, despre pâinea noastră cea de toate zilele. Într-o zi luminoasă de toamnă, la Colegiul Industrial „Elena Doamna” din Galați, unde s-a frământat aluatul pâinii acestei manifestări, a fost o pregătire de zile mari, oaspeții fiind primiți cu pâine rumenă și sare, cu colăcei și alte bunătăți, ca la mama acasă.
Citește și 80 de copii și tineri români din Bugeac au cântat și au dansat pentru gălățeni
O altă temă, susținută de etnolog Varvara Buzilă, la Casa Artelor, a fost despre unica și frumoasa „cămașă cu altiță”, veșmânt prin care, odinioară, țărăncile noastre se identificau. Despre autenticitate, despre arhaicitate românească și despre cultura tradițională a vorbit, de dincolo de noi, și etnologul Eugen Holban (1935-2020), prin volumul, recent publicat - „Arhitectura satului și a sufletului românesc din Moldova de sud”, alcătuit din interviuri, luate de subsemnata și publicate în cotidianul Viața liberă și revista Călăuză ortodoxă, a Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Cartea a apărut la Editura Axis libri, 2023, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, la propunerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Radu Macovei - Galați și a Asociației Danubiana.
Patria mea - Limba română
Ambasadoarea Iuliana Costin Gorea a revenit la Galați, însoțită de actorul Nicolae Jelescu, care, atât la Colegiul Național „Costache Negri”, cât și la evocarea de la Mărășești și Mărăști, au adus, cu dor de Basarabia, un omagiu limbii române.
La Mărășești și Mărăști, am comemorat eroi care și-au pus trupurile lor de strajă Țării și au făcut posibilă întregirea României Mari, în frunte cu generalul Eremia Teofil Grigorescu, autorul îndemnului: „Pe aici nu se trece!”. A fost evocat, la Mărăști, și generalul Al. Averescu, ridicat la gradul de mareșal, la mulți ani după război. Prin vers și cânt, participanții au slăvit limba noastră și pe marii făuritori ai României Mari și ai națiunii române. La Mărăști, un grup de copii a făcut să simtă că până și pietrele aparțin istoriei românești.
Iulia Costin Gorea, citându-l pe Grigore Vieru, ne-a făcut să înțelegem că „dreptatea cea dintâi este limba română prin care se revarsă iubirea lui Dumnezeu”. În context, s-au recitat versuri din poeții: Mihai Eminescu, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, Nichita Stănescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr.
A fost lansat volumul „Danubiana, zece ani pentru cultură, istorie și educație”, semnat de Antoneta Crudu, redactori fiind prof. Elvira Alexandrescu și subsemnata.
Între oaspeții Danubiana au fost și tinerele Teodora Luca (Dănțăușa) din Maramureș, elevă din Baia Mare, care a horit alături de colega sa de scenă Monica Tugulea, elevă din Vulcan - Hunedoara, ce ne-a doinit și a cântat la nai. Prof. Vasilica Tonu din Galați a adus un repertoriu curat și adecvat momentului.
Tânăra Ala Stîrcu, din Florești - Soroca, a adus o lacrimă Limbii române și a spus că „noi, cei din stânga Prutului, prin vitregiile istoriei, am rămas doar cu pietrele, pe când dumneavoastră aveți șansa unei frumoase culturi, a păstrării frumoaselor și sfințitoarelor biserici”...
În fostul Bugeac, limba română nu a murit, chiar dacă aceste spații au fost secătuite, în lungul tăvălug al unei istorii nedrepte.
Mulțumiri tuturor celor care au făcut ca manifestarea să ajungă la inimile fraților noștri: lui Vladimir Păun, primarul din Mărăști, lui Ionel Stratulat, primar la Umbrărești-Galați și inimoșilor locuitori din satul Condrea, care au făcut posibilă închiderea manifestării cu ospitalitate, Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Bibliotecii „V.A. Urechia”, Muzeului Eparhial, Muzeului de Istorie, tuturor celor care au participat la inedita călătorie prin cultura și spiritualitatea românească de acasă pân' acasă.
