Locuitorii din Micro 14 nu şi-au prea însuşit această denumire a cartierului, moştenită se pare din regimul anterior. Zona are denumiri mult mai specifice şi mai pitoreşti, pe care le ştie tot gălăţeanul: „General”, „Maşniţă” şi „Două babe”.
Şi locuitorii de aici se luptă ca mai toţi concitadinii noştri cu mizeria de pe străzi, pe care ei înşişi o produc de cele mai multe ori, cu trotuarele şi străzile neasfaltate, cu grupurile de băieţi veseli care cumpără băutură ieftină de la chioşcurile deschise non-stop şi fac gălăgie până în zori sub ferestrele pensionarilor şi ale oamenilor cumsecade, care mai au şi altceva de făcut noaptea. De exemplu, să doarmă.
Însă cititorii veniţi la întâlnirea cu „Viaţa liberă” de săptămâna aceasta ne-au semnalat şi alte probleme.
Uite căldura, nu e căldura!
Dacă în cele mai multe locuinţe din Galaţi temperatura este chiar plăcută zilele acestea, caloriferele sunt calde iar afară nu s-a ajuns la valori cu minus, o mare parte a locatarilor zonei stau în frig, din cauza derulării lucrărilor ISPA. Disperaţi şi înfriguraţi, oamenii s-au adunat la chioşcul „Vieţii libere” să-şi spună păsul:
„Ne-au promis că până pe 15 noiembrie se vor efectua reparaţiile şi nu va fi nevoie să stăm în frig. Iată că suntem în 24 noiembrie şi din totalul lucrării, cei de la ISPA au făcut doar 20 de metri din cei 200 cât au de înlocuit. Ne-au luat gigacalorimetrul, iar ţevile de la subsol le-au dus la fier vechi”.
„E treaba lor asta, dar nouă să ne dea căldură că ne mucegăiesc pereţii şi ni se îmbolnăvesc copiii. Temperaturile au scăzut zilele acestea sub 5 grade noaptea”.
„De la 1 octombrie, de când s-au început lucrările, abia au făcut 10 la sută şi timp frumos a fost, ar fi putut să lucreze. Dar aşa e la noi, oamenii îşi fac treaba ca melcul. Nu mai suportăm. Ne adunăm şi mergem în audienţă”, ne spune Mircea Dragomir.
Alături de ei, noul administrator al asociaţiei respective de locatari ne dă cifre şi date exacte: „Suntem 22 de scări şi 422 de apartamente. Cei mai mulţi dintre oameni şi-au plătit restanţele, nu suntem cei mai mari datornici ai Galaţiului şi cu toate acestea nu avem apă caldă de luni de zile. Acum nu ne dau nici căldură”.
„Avem şi situaţii bizare în care o scară de la un bloc are apă caldă, iar cealaltă nu. La S5A scara 2 nu este apă caldă, dar la S5A scara 1 este, nu pentru că acolo n-ar fi oameni care au restanţe la întreţinere, ci pentru că acolo locuieşte ruda cuiva de la Apaterm şi cum s-o lase tocmai pe ea în frig. Unde e dreptatea?”, se întreabă femeia, susţinută şi de ceilalţi locatari, veniţi în număr mare, care ni s-au plâns că trăiesc ca-n ghetou.
În excursie la ghena de gunoi
Ca şi cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, oamenii de aici mai au de îndurat şi o altă nedreptate. Nu ştiu dacă cei de la ECOSAL au de plătit nişte poliţe pentru cetăţenii care locuiesc pe partea stângă (dinspre „General” spre „Două babe”), pentru că aici nu au fost instalate ghene de gunoi.
Ca să scape de resturile menajere oamenii trebuie să facă o adevărată excursie, să traverseze ditamai strada cu patru benzi de circulaţie plus linia de tramvai.
„Măcar cei care duc gunoiul la piaţă au trecere de pietoni şi semafor. La noi, ca să nu ocolim şi mai mult, trebuie să sărim gardul de pe mijlocul străzii. Este destul de incomod. Chiar nu se poate din banii pe care-i plătim pentru gunoi să ni se pună şi nouă o ghenă?”, se întreabă Constantin Trandafir.
În plus, oamenii se miră de ce ECOSAL a ales amplasarea ghenelor, şi aşa puţine, tocmai în marginea pieţei: „Vara e cumplit. Ajunge gunoiul în stradă şi miroase. Vin şi-l ridică în fiecare zi, dar e o singură zonă de depozitat gunoi la aproape întreg cartierul”, ne spune vânzătoarea unui magazin aflat chiar în apropiere.
Bănci pentru pensionari
Fiind cumva un cartier considerat mai mărginaş, locatarii suferă că nu li se creează condiţii ca şi celor din centru sau Ţiglina: „Ne-ar trebui şi nouă un loc al pensionarilor, unde să ne putem aduna. Aşa cum există în Ţiglina. Ne trebuie nişte bănci. Şi ar fi loc să le amplaseze, lângă Clinica Irina sau lângă fabrica de mobilă”, ne spune acelaşi Costantin Trandafir.
Acelaşi lucru îl preocupă însă şi pe Ghiţă Ovidenie, care susţine că-şi mai întâlneşte prietenii pensionari la cârciumă, dar fiind criză le-ar prinde bine un loc departe de tentaţii.
Staţie, caut acoperiş
Din staţia din Piaţa Energiei, lângă General, pleacă în judeţ maxi-taxi spre mai multe rute. E plin locul de microbuze, unele instalate pe trotuar, pentru că nu au unde să parcheze în stradă.
Staţia e marcată de o tăbliţă veche, cu un program inadecvat al curselor. Iar călătorii nu au unde să stea la adăpost, decât la cârciumile aflate, ce-i drept, din belşug în zonă.
Mai multă linişte, dar cu gardieni puţini
Nu puţini dintre cei care au venit la întâlnire s-au plâns de găştile de cartier, care le tulbură liniştea şi somnul. Apostol Crăiţă chiar ne-a declarat că a ajuns la capătul răbdării şi vede toată problema ca o conspiraţie de cartier, dacă nu mondială:
„Cumpără băutură de la chioşcul non-stop de la «Două babe» şi beau toată noaptea, fac gălăgie şi mizerie de nedescris. Am chemat de câteva ori poliţia, dar au venit după 3-4 ore. Beţivilor nu le mai pasă de nimic. Sunt mână în mână cu poliţia!”
O explicaţie am aflat-o de la gardienii publici care patrulau în zona pieţei: „Acolo nu este zona noastră. Dar nici noi nu ne putem lăuda că facem faţă. De când s-a redus numărul gardienilor publici, avem zone foarte mari de patrulat. A noastră, de exemplu, e de la General până în Aurel Vlaicu şi de la strada 1 Decembrie până în Coşbuc”, ne spun oamenii de ordine.
În rest, ca şi prin alte părţi ale Galaţiului, şi în Micro 14 e criză. Piaţa era aproape goală, deşi preţurile nu sunt nici mai mari (nici mai mici) ca-n alte părţi.
Fără căldură, fără apă caldă şi cu mizeria sub nas, locuitorii de aici nu pot spune că trăiesc ca-n iad, dar nici bine nu le este.
