Familia sopranei Felicia Filip şi a regizorului Cristian Mihăilescu este una dintre cele mai durabile şi mai rezistente familii de artişti pe care le-am întâlnit. Deşi fiecare poartă numele de scenă, deşi profesia le este adeseori asociată cu cele mai urâte episoade „de familie”, cei doi artişti reprezintă un model.
În anul 2009, au primit chiar un premiu pentru „cel mai frumos cuplu al anului”. Dincolo de premii, dincolo de aparenţe, ei nu sunt doar „un cuplu”, ci sunt un întreg, un tot, o familie admirată şi respectată, în care prietenia, respectul, sinceritatea şi mai ales dragostea nu sunt simple declaraţii de presă... „Felicia este femeie şi copil, deodată”, ne mărturisea Cristian Mihăilescu, niciodată copleşit de succesul, de aplauzele pe care diva le primeşte. Dimpotrivă, tenorul şi regizorul de operă, care a cucerit toate premiile lumii, din culise se bucură pentru fiecare reuşită a soţiei, iubitei şi copilului Felicia Filip.
Părintele Galeriu i-a legat pe veci
Aparent, pe cei doi artişti frumoşi, muzica i-a legat întâi de toate... Totul a început la Opera din Braşov, prin anul 1987, iar căsătoria a venit mai târziu, în februarie 1991. Nu a fost nimic teatral şi totul s-a întâmplat „între două repetiţii”. După căsătoria civilă, au parcurs şi Taina Sfintei Cununii, săvârşită de părintele Constantin Galeriu. De atunci, dragostea este legătură binecuvântată şi neîntreruptă şi cei doi sunt una pe scenă, în lume, şi acasă.
Familia, echilibrul de pe scenă
Ce îi trebuie unei artiste ca să menţină echilibrul între scenă şi familie şi să fie la inima iubitorilor de cântec? „În general, omul are nevoie de o familie în care să se nască; o familie cu armonie şi mie mi-a dat Dumnezeu această familie. Apoi, îi trebuie un drum spre desăvârşirea profesiei, îi trebuie şcoală şi iarăşi o viaţă de familie foarte echilibrată. Ca artist, deşi cred că e valabil pentru toate profesiile, e nevoie de un echilibru psihic robust, o viaţă de sportiv de cursă lungă. Şi eu mărturisesc din propria noastră experienţă de familie şi spun cu tărie că, dacă nu eşti un om cu credinţă în Dumnezeu şi dacă nu îţi iubeşti profesia, nu faci mare lucru. Cred că nimic nu se poate zidi trainic într-o căsnicie, dacă femeia - oricine ar fi şi orice ar face - nu-L are în suflet pe Dumnezeu şi nu-l are aproape pe omul de lângă ea, în care să creadă, de la care să aibă foarte multă iubire. Iubire care se cultivă, pentru că din iubire îţi vine înapoi înzecit, înmiit iubire. Când dai iubire, primeşti iubire. Şi toate aceste date conturează, formează caracterul, dau fair play-ul, atitudini valabile în căsnicie şi în reuşita profesională”.
Felicia, „mecanicul”
Când nu sunt pe vreo mare scenă a lumii, de-i sărbătoare sau nu, cei doi artişti îşi fac timp şi merg la biserică, la rugăciune… „E o înţelepciune pe care am căpătat-o în timp. Trebuie să-l întrebi şi pe Dumnezeu, dar şi pe cei apropiaţi, dacă ai făcut bine ceea ce ai făcut. Şi e foarte important ca şi atunci când eşti tras de păr sau pălmuit să nu-i găseşti vinovaţi pe alţii, ci să înţelegi că înlăuntrul tău este cauza, să vezi ce ai greşit tu, nu ceilalţi. Tot ce se întâmplă în jurul tău nu e neapărat vina altora, ci este şi contribuţia ta, şi atunci e bine să vezi unde nu ai făcut ce trebuie”, mărturiseşte Felicia Filip.
Şi v-aţi întrebat cine este „mecanicul” în familie? Desigur, Felicia, deşi n-ai zice… „Dacă vrei să găseşti perfecţiunea, schimbi becul, repari lumina, speli vasele sau aranjezi în felul tău un obiect din casă, chiar dacă nu e după regulile consacrate. Cred că trebuie să acordezi totul cu unitatea ta de măsură, fără să-i neglijezi pe cei de lângă tine…”
Cei doi mari artişti nu au copii… „Dar, avem copiii prietenilor noştri, care ne caută, ne sună ori de câte ori au nevoie de un sfat pe care nu l-ar putea obţine de la părinţii lor”, ne mărturiseşte regizorul Cristian Mihăilescu. Însă, cu certitudine, prezenţa în sală a iubitorilor de artă la concertele celor doi artişti susţinute pe toate scenele lumii - de la Bucureşti la Viena, de la Moscova la Dakar, de la Tokyo la Bucureşti - dă dovadă că această solidă familie de artişti are „copii” de toate vârstele, în toate casele, pe toate continentele...
