Vineri, creştinii ortodocşi de la Dunărea de Jos s-au regăsit la Biserica „Sfântul Haralambie” din Galaţi, locaş care stă de veghe în urbea noastră de mai bine de un veac şi jumătate, mai exact, de 164 de ani. Prin anii 1990, din cauza ruinei avansate în care se găsea, acest locaș îşi căpătase denumirea de „Biserica cu turla într-o parte”. Numirea părintelui Gicu Pătraşcu ca paroh, în 1995, a făcut ca istoricul locaş să intre, din anul 1998, într-un lung proces de reabilitare.
Fosta biserică a negustorilor răsare din propria cenușă
Şi în toţi aceşti aproximativ paisprezece ani, cu sprijinul nemijlocit al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, al Primăriei şi Consiliului Local, al Ministerului Cultelor, istorica biserică, altădată a negustorilor, a răsărit din propria cenuşă. Au fost ani, şi încă vor mai urma, de jertfă şi restaurare. Şi dacă în urmă cu două decenii, nimeni nu mai dădea vreo şansă „ruinei din Piaţa Centrală”, astăzi ne convingem încă o dată că tot ce vine de la Dumnezeu este veşnic. După lungi restaurări, care, uneori, au trenat - de cele mai multe ori din lipsa fondurilor - astăzi, slujitorii de aici fac planuri mari pentru pictură, pentru restaurarea catapetesmei şi a icoanelor. Acest locaş, la 1848, înainte de a fi biserică, a fost bolniţă, un fel de aşezământ medical, unde au fost trataţi în acea vreme mulţi bolnavi de holeră din oraşul nostru. Şi, pe atunci, doar rugăciunea şi ridicarea Sfântului Altar închinat Sfântului Mucenic Haralambie au făcut ca molima să se oprească...
Istorie veche, istorie nouă
Ridicat între 1 mai şi 1 decembrie 1848, în doar şapte luni, locaşul a fost sfinţit în 20 decembrie 1848. Zidirea bisericii a fost posibilă datorită dragostei de Dumnezeu a opt negustori din Galaţi: în primul rând, e vorba de Ilinca Lucacis, care a donat terenul pe care a fost posibilă ridicarea bisericii prin susţinerea lucrărilor de către şapte comerciaţi. „Iniţial, aici a fost construită o bolniţă, unde erau aduşi şi trataţi bolnavii de holeră, ne spunea părintele paroh Gicu Pătraşcu. La temelia acestui sfânt locaş sunt trupurile acelor suferinzi, dar şi ale celor care erau înmormântaţi aici, fiindcă potrivit documentelor din arhivă, aici a fost un cimitir. La mijlocul veacului al XIX-lea, această zonă - acum în preajma Pieţei Centrale - era situată la marginea târgului Galaţi”.
Lucrări de finisare
Cu o aşa istorie, părintele Gicu Pătraşcu şi părintele coslujitor Stelian Spânu îşi doresc să realizeze un aşezământ social, inclusiv o cameră mortuară, potrivit cerinţelor europene. „Anul trecut am realizat pardoseala bisericii cu marmură şi granit concasat, iar la exterior am reuşit să aşezăm un soclu de piatră de jur-împrejurul bisericii”, ne spune părintele Gicu Pătraşcu.
Biserica „Sfântul Haralambie” este una dintre cele mai vechi din municipiul Galaţi, iar enoriaşii din această parte a oraşului sunt și ei înaintaţi în vârstă, mulţi şi în nevoi. Nici dărnicia negustorilor de altădată nu prea o mai întâlneşti astăzi, de aceea, parohia - deşi centrală - nu trece între cele mai „bogate” material. Bogăţia cea mare stă în harul lui Dumnezeu şi al Sfântului Mucenic Haralambie, care a vindecat, a ridicat şi a dat nădejde şi dragoste multor creştini.
Pictura, pentru anii care vin
„Fiindcă nu avem foarte multe posibilităţi financiare, anul acesta ne-am propus să pregătim pereţii pentru pictură şi să aşezăm pardoseala şi pictura în cafas. De asemenea, sperăm că vom putea realiza proiectul pentru aşezământul social şi să amenajăm curtea după toate cerinţele unui loc unde sălăşluieşte Dumnezeu”, a continuat părintele Pătraşcu.
Filantropie
Cu toată sărăcia, pe lângă programul de înnoire materială şi în Duh, nici la acest locaş nu sunt abandonate programele filantropice care sunt îndreptate către bătrânii singuri şi familiile nevoiaşe. Zilele acestea, cei 80 de beneficiari ai Căminului de Bătrâni de pe strada Războieni s-au bucurat (în două rânduri) la masa dragostei de ospitalitatea Sfântului Haralambie. De bucatele alese de la hram s-au bucurat şi bătrânii asistaţi de aici (20 la număr), dar şi credincioşii care au ajuns la sărbătoare.
Şi pentru că, recent, părintele Gicu Pătraşcu a împlinit o frumoasă vârstă, noi îi dorim să rămână la fel de energic, de ancorat în realitatea imediată, pentru a-i putea sluji Domnului, cu timp şi fără timp.
