Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Galaţi, o oază de lumină în Valea Oraşului
Foto: Foto: Ionatan Ţuţu

Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Galaţi, o oază de lumină în Valea Oraşului
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

 

Biserica „Izvorul Tămăduirii”, vechi locaş ridicat pe strada Vezuviului la 1866, i-a primit zilele acestea pe creştini. Biserica - "frescă de arhitectură de veac XIX",  în anul 1986 a fost „programată” de oamenii „mari” ai regimului ateist să fie dărâmată. Numai că funcţiile şi scaunele s-au dus, iar Casa lui Dumnezeu dăinuie şi astăzi, rămânând neatinsă. Locaşul este o mărturie a vremurilor de odinioară, iar din anul 2004, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos şi prin slujirea părintelui paroh Vasile Căliean, biserica şi-a recăpătat statul iniţial, de „spital” de tămăduire sufletească şi trupească. În plus, a dat viaţă zonei care multă vreme a fost lipsită de prezenţa oamenilor.

Istorie

Locaşul ridicat în 1866 alină suferinţele creştinilor de la mijlocul veacul  al XIX-lea şi până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, vremuri când cartierul Bădălan pulsa de viaţă. Dragostea de Dumnezeu a înaintaşilor a făcut ca biserica să fie una încăpătoare şi înzestrată cu o catapeteasmă şi odoare sfinte de mare preţ, fapt care denotă respectul înaintaşilor noştri pentru tradiţie şi pentru păstrarea frumoaselor comori bizantine.

Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Galaţi a fost sfinţită de Prea Sfinţitului Episcop Melchisedec Ştefănescu, iar date din arhiva parohiei relevă faptul că Biserica aceasta era bine inzestrată material: avea două case parohiale, anexe gospodăreşti, trăsuri... Şi mulţi creştini cu drag de Dumnezeu care se adăpau de la acest Izvor al Tămăduirii.

Sărbătoarea din 2012

La sărbătoarea din Anul Domnului 2012, în aglomeraţia de moloz din Valea Oraşului (din apropierea Pieţii de Gros), dintre grămezi de moloz şi strada Vezuviului plină cu noroi, te întâmpină albul sfântului locaş - oază de lumină. Şi deşi oamenii au fost strămutaţi în 1986, gălăţenii nu şi-au uitat Biserica. Astfel că rugăciunea de aici, „se aşază lin în sufletul omului”, ne mărturisea, deunăzi, Laura Teodor din Galaţi. Astfel că, în Vinerea luminată a fost ziua în care mai mulţi gălăţeni, veniţi din toate colţurile municipiului Galaţi, s-au întâlnit la vechea şi istorica Biserică ”Izvorul Tămăduirii”.

Biserica din suflet

Chiar dacă locaşul este în prezent împrejmuit de vreo cinci-şase case care, în 1986, au scăpat ca prin minune de demolare, locaşul era plin la sărbătoarea din Anul Domnului 2012. Părintele Călienau ne spunea că are în prezent vreo 60 de familii care vin cu inima deschisă la rugăciune. Pline erau şi inimile creştinilor care venise ieri din oraş, fiecare cu ce a reuşit - pe jos, cu taxiul, cu tramvaiul - ca să participe la sărbătoarea de hram.

 ”Deşi stau în zona centrală a oraşului, prefer să vin la rugăciune la această biserică, chiar dacă accesul către Valea Oraşului este greoi, neexistând decât un tramvai care asigură accesul în zonă şi acesta foarte rar”, ne spunea Laura Teodor.

La izvorul Maicii Domnului

”Sunt din parohia Sfânta Ana, dar astăzi am preferat să vin aici, la Izvorul Maicii Domnului ca să mă rog, împreună cu colegul meu”, ne-a spus Andrei, un tânăr economist.

Sărbătoarea din acest an a primit o notă de lumină şi prin prezenţa neaşteptată a Înalt Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos, care s-a rugat cu creştinii şi i-a încurajat cu un cuvânt de întărire. "Această biserică trebuie introdusă pe lista monumentelor de patrimoniu, fiindcă este o frescă a celui de-al XIX-lea veac, Este o mărturie a artei, a frumuseţii nepieritoare şi a credincioşiei înaintaşilor acestor locuri, care uitaţi câtă frumuseţe au aşezat în catapeteasma biserici, în toate obiectele sfinte care înnobilează locaşul".

Ieri, la biserica din Valea Oraşului, a răsunat rugăciunea pelerinilor dornici să se întoacă la Izvorul Vieţii, la Maica lui Dumnezeu.

Citit 6156 ori Ultima modificare Vineri, 20 Aprilie 2012 20:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.