"Bolile sunt entităţi pe care, de foarte multe ori, tot noi le atragem" * Un copil nefericit va deveni un bătrân cu probleme neuropsihice, un bătrân asistat
Preşedinta Fundaţiei Ana Aslan Internaţional, dr. Luiza Spiru, a poposit de curând în oraşul nostru la invitaţia preşedintei Ordinului Asistenţilor Galaţi. Cu această ocazie, înainte de a susţine un curs pentru cadrele medicale din Galaţi, dr. Luiza Spiru a avut amabilitatea de a ne vorbi despre modul în care putem îmbătrâni frumos.
- Ce înseamnă să îmbătrânim frumos?
- Să îmbătrâneşti frumos înseamnă să te simţi bine în pielea ta, să te simţi bine cu tine însuţi, să fii independent, deci să nu ai nevoie de ajutorul altora, să ai o minte creativă şi activă. Avem o vârstă în buletin şi altă vârstă, diferită, a aparatelor din organismul nostru. Fiecare dintre noi se naşte, trăieşte şi îmbătrâneşte într-un mod individual, de aceea şi diferenţa dintre cele două vârste. Factorii de mediu - stresul, soarele, factorii chimici şi fizici, infecţiile care circulă prin aer schimbă bagajul genic iniţial. Factorii de risc trebuie cunoscuţi şi diagnosticaţi la timp. După vârsta de 40 de ani trebuie să mergem la medic pentru un diagnostic, în funcţie de factorii de risc ai fiecăruia.
- Care sunt semnele care trebuie să ne trimită la medic?
- Oamenii trebuie să meargă la medic atunci când se autosesizează asupra lor mici şi discrete modificări în ceea ce îi priveşte: pierderi de memorie, insomnii, pierderi în greutate în lipsa unei diete, lapsusuri dese sau afectări ale memoriei de ordin subiectiv, lipsa unui răspuns bun la stres. Toţi aceşti factori sunt factori de risc. Nu îmi place să vorbesc despre reguli pentru că ele sunt făcute pentru a fi încălcate, dar oamenii trebuie să înţeleagă că o regulă sănătoasă de viaţă poate fi adaptată pentru fiecare individ în parte. Dacă ştim o anumită regulă pentru o viaţă sănătoasă atunci trebuie să cerem ajutorul pentru a o personaliza cu scopul de a ne fi bine la bătrâneţe. Cei care au un factor de risc mare pentru o îmbătrânire precoce trebuie să adopte o igienă sănătoasă de viaţă pentru a evita bolile neurodegenerative (degenerarea neuronilor).
- Se vorbeşte tot mai mult despre scăderea vârstei la care se instalează aceste boli neurodegenerative.
- Din păcate, da. Avem la îndemână marcări noi de diagnostic şi se observă că cortexul nostru îmbătrâneşte mai repede decât credem noi. Fiecare îşi doreşte să trăiască demn, să îmbătrânească demn. Pentru a asta trebuie să avem grijă de noi pentru a putea avea grijă de alţii. Sunt foarte puţini cei care se gândesc că o problemă majoră de sănătate afectează familia şi pe toţi cei pe care îi iubim. Aici intervine egoismul negativ. Aceşti oameni nu se gândesc la ei, nu se iubesc şi merg pe principiul fie ce-o fi. Asta încercăm noi, să cultivăm egoismul pozitiv, să îi educăm pe oameni să se gândească la cei din jurul lor şi să îşi construiască o bătrâneţe frumoasă şi independentă.
- Condiţiile de viaţă de astăzi contribuie la accelerarea bolilor ?
- Da! Toţi factorii de stres social contribuie. Nu există om care să nu aibă o problemă majoră în viaţă. Depinde foarte mult de noi cum privim această problemă. Trebuie să o vedem ca pe o lecţie de viaţă şi să ai capacitatea să înţelegi de ce ţi se întâmplă acel lucru şi apoi să mergi mai departe. Dacă ne supărăm pe viaţă, pe noi, pe ceilalţi, toate reprezintă cauza bolilor de mai târziu. Bolile sunt entităţi pe care, de foarte multe ori, tot noi le atragem.
- Ce riscă un om care nu merge la medic şi ignoră toate simptomele de care vorbeaţi?
- Riscă să aparţină unui grup de vârstă tânăr, cu un pronostic de boală nu foarte bun. Creierul nostru are capacitatea de a crea noi arii asociative acolo unde sunt leziuni, de orice tip ar fi ele, capacitate care se educă şi se dezvoltă în timp. De asemenea, creierul are rezerva cognitivă. Pentru a putea trata un om bolnav avem nevoie de educaţie şi formare profesională, ceea ce lipseşte la noi.
- Cine este de vină că nu există această educaţie medicală?
- Se tot vorbeşte că politicienii sunt vinovaţi. Şi ei sunt produsul aceluiaşi sistem educaţional şi a unor repere nonvalorice într-o comunitate. Prin urmare, vina o poartă fiecare dintre noi. Vina începe în educaţia primară, din primii ani de viaţă. Noi suntem ceea ce primim ca informaţie de când ne naştem şi până când murim. Pot să vă spun că pentru fiecare om cu probleme la maturitate există probleme din copilărie.
- Cum s-ar putea evita problemele la maturitate prin educaţia din copilărie?
- Sunt foarte puţini oameni care îşi aleg meseria în funcţie de pasiunea şi harul lor. Acesta este principalul factor de stres pentru un om. Este o povară la nivel emoţional. De aceea părinţii trebuie să încurajeze talentul şi independenţa şi să înţeleagă că nu cresc copiii pentru ei ci pentru viaţă. Este foarte important să uităm de tradiţionalisme. Sintagme de genul „Nu plânge pentru că bărbaţii nu plâng” nu fac decât să acumuleze frustrări la nivel neuronal. Părinţii trebuie să îşi cunoască foarte bine copii, să îi asculte şi să nu decidă în locul lor. De asemenea, dacă părinţii nu i-ar mai pune pe copii în situaţii tumultuoase, gen divorţuri urâte, cu certuri zgomotoase, nu am mai avea nenorocirile din ziua de astăzi. Dacă analizăm adolescenţii de 16 – 17 ani, care au probleme cu alcoolul, cu drogurile etc., vom găsi, cu siguranţă, o poveste tragică trăită în copilărie. Un copil nefericit va deveni un bătrân cu probleme neuropsihice, un bătrân asistat.
Cine este Luiza Spiru?
Luiza Spiru este medic primar în medicină internă şi în geriatrie-gerontologie şi doctor în medicină. Este conferenţiar universitar la Clinica de geriatrie-gerontologie din cadrul Spitalului Elias. Este manager al Centrului de diagnostic şi tratament al bolilor de memorie din cadrul Spitalului Elias. Din 2000 conduce Fundaţia Ana Aslan International. Este expert şi evaluator la Bruxelles pentru proiectele „Politici de Cercetare şi Dezvoltare Durabilă".
