Avion pentru Fundeanu

Avion pentru Fundeanu
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Când a început lucrul la avionul său, Neculai Moraru avea 69 de ani. Astăzi are 77 şi se apropie de momentul ridicării de la sol.

A băgat în „Gândac” – acesta este numele păsării sale de metal, cu două locuri – un motor de Trabant. De la 30 de cai-putere, prin modificări, l-a făcut de 70.

Ca pensionar de Bârlad, provenit din rândul clasei muncitoare, este pregătit să survoleze spaţiul aerian al judeţelor Vaslui şi Galaţi.

La pornirea în viaţă, în 1946, era salahor. La gongul pentru pensionare, sculer-matriţer de categoria a VIII-a specială. De când i-a montat roţile, soţia sa e cu ochii pe avion:

„Termină-l, să te văd odată zburând cu el. Ai tocat banii casei pe reductoare, carlingă, dublă-direcţie”. Neculai Moraru: „Ciocu’ mic, nevastă. În curând îţi voi arunca o garoafă de la înălţimea de 1000 de metri…”

Bârlădean legat de meleagurile gălăţene prin bunicul său Ilie Moraru, zis Dracu. Os de ardelean (tatăl acestuia, Sofronie, era de lângă Cluj), a locuit în comuna Drăguşeni, la Fundeanu, unde avea moară de vânt şi machină.

Din acest motiv, sculerul-matriţer  a luat decizia, parţial eroică, să dedice primul zbor cu aeroplanul personal memoriei înaintaşului său şi a celor opt verişori de la Fundeanu. Va zbura, până acolo, pe deasupra Tutovei, Pupezenilor şi Pădurii Adam. Deasupra satelor Căuieşti şi Fundeanu va încerca să plafoneze (zbor în cercuri largi, pe orizontală).  

Orăşean cu ogradă şi hangar, a mers până acolo încât, ca să facă rost de bani pentru materiale şi piese, a crescut tăuraşi, pe imaşul târgului, pentru a-i vinde. Încurajat de prieteni, a bătut la uşa de la cabinetul primarului de acum câţiva ani al municipiului Bârlad, Ion Juverdeanu, solicitând sprijin financiar pentru finalizarea temerarului său proiect. S-a ales cu „O să vă ajutăm”. Promisiune rămasă, din păcate, neonorată. Neavând în dumnealui stofă de cerşetor, n-a mai insistat.

Altă „pistă” atacată: întrucât joacă sistematic la loto-pronosport din 1946, fără să fi câştigat ceva vreodată, a luat legătura cu Compania Naţională Loto: „La cât am cotizat eu la dumneavoastră în 63 de ani, merit un mic ajutor, pentru avion”. I-au zis „Da” şi …l-au uitat. 

n înaltul cerului, Smaranda Brăescu. Jos, Compania Naţională Loto

Greutatea „Gândac”-ului, 350 de kilograme cu tot cu pilot şi însoţitorul de zbor. În fond, ce vrea Neculai Moraru? Răspuns: „Să contribui la renaşterea tradiţiei aviatice a Bârladului”. Mi-a vorbit, la superlativ, de prima femeie pilot din România, Smaranda Brăescu („A urmat, la noi, cursurile unei şcoli profesionale de fete”), de aerodromul şi şcoala de pilotaj din Bârladul unor ani intraţi în istorie, de simbolul aviaţiei militare, căpitanul pilot Vasile V. Craiu, oltean, prăbuşit lângă Bârlad, în 1918.

Din Turnul Paraşutiştilor, de la Bucureşti, domnul Moraru însuşi a sărit de 410 ori. Din avioane, şi-a dat drumul în gol – salturi comandate ! – de 12 ori. Salturi libere, două.

În 1957 s-a fotografiat, la Râmnicu Sărat, urcat pe aripile avionului ce a aparţinut Majestăţii Sale Mihai I Regele României. În Bârlad, mai trebuie precizat, Neculai Moraru nu este singurul căzut în „doaga” avioanelor.

Constantin Calu, fost ofiţer la S.R.I., îşi construieşte şi el ceva – elicopter, l-a echipat cu motor ZLIN, cehoslovac, de 104 cai-putere.

Ar putea vreun gălăţean cu dare de mână, căci aceasta este întrebarea-cheie a demersului nostru public, să-l ajute pe Neculai Moraru (str. Tutovei nr. 41, telefon 0235/ 413139), acum, spre final, să se ridice – fără mască - deasupra Bârladului, ca s-o „taie” apoi spre Fundeanu?

I-ar mai trebui duraluminiu pentru aripi. În beneficiul judeţului Galaţi, bârlădeanul ar avea şi el ceva de oferit, la schimb, pentru Muzeul Satului de la Gârboavele, şi anume, două pietre de moară moştenite de la Ilie Dracu.

„Bate”, în atelierul propriu, icoane, în serie. Descinde, pe linie maternă, din spiţa mitropolitului Veniamin Costache.

Explicaţie foto: Neculai Moraru. Până va mări Guvernul pensiile termină şi el avionul.

Citit 1540 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.