În învăţământul gălăţean se întâmplă de ceva timp un fenomen ciudat. Dispar liceele.
În municipiu nu au mai rămas decât patru: Liceul „Emil Racoviţă”, Liceul „Dunărea”, Liceul cu Program Sportiv şi Liceul de Artă.
Mai sunt şi şapte grupuri şcolare: Marină, „Radu Negru”, Metalurgic, CFR, „Asachi”, „Saligny” şi „Sf. Maria”. Plus Seminarul Teologic.
În rest, nu mai puţin de zece unităţi de învăţământ s-au transformat în ultima vreme în colegii. Asta înseamnă aproape jumătate, având în vedere că, în total, oraşul Galaţi numără 22 de unităţi de învăţământ liceal.
Imediat după Revoluţie erau doar trei colegii - „Alecsandri”, „Cuza” şi „Kogălniceanu”. Acum se pot lăuda cu acest „blazon” elevii de la „Pedagogic”, „Economic”, „Traian”, „Auto”, „Energetic”, „Elena Doamna” şi „Dumitru Moţoc”.
În Anglia, „colegiu” e folosit (aşa cum se întâmpla şi la noi într-o perioadă) pentru instituţii de învăţământ superior. Chiar pentru instituţii de prestigiu. De exemplu, Trinity College de la Universitatea Cambridge se mândreşte cu peste 30 de absolvenţi care au obţinut premiul Nobel în diverse domenii.
În România, chiar şi când a fost folosit pentru învăţământul superior, desemna o formă de scurtă durată. La noi se constată tendinţa să dăm o conotaţie inferioară termenului, dacă ne comparăm cu Anglia.
Dar dacă ţinem cont că, iniţial, termenul însemna un grup de persoane care trăiesc împreună şi se supun aceloraşi legi (con - împreună şi lego - lege) putem spune că nu e nimic greşit în dorinţa de a transforma liceele în colegii.
