Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Fundalul istoric al constituirii divanurilor ad-hoc este cunoscut. Ca adunări purtând această denumire, rolul lor era să-şi spună cuvântul asupra prezentului şi viitorului ţărilor române – în principal, în ce fel să se organizeze Ţara Românească şi Moldova, politic şi social.
Congresul de Pace de la Paris (1856), care pune capăt Războiului Crimeii, includea, în tratatul semnat cu acel prilej, şi clauze vizând direct Principatele Române (înlăturarea protectoratului exercitat de Rusia, menţinerea suzeranităţii otomane, punerea Ţării Româneşti şi a Moldovei sub garanţia puterilor europene). Distinct, între ele, prevederea convocării divanurilor ad-hoc. Având în componenţa lor reprezentanţi ai celor avuţi, ca, de pildă, ai marii boierimi, dar şi ai bisericii şi ai ţărănimii clăcaşe, acestea se pronunţă, chiar dacă de pe poziţie consultativă, pentru unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un singur stat care să se numească România. Rogojenii, localitate de pe malul Prutului, astăzi sat component al comunei Suceveni, a avut omul său în Divanul ad-hoc de la Iaşi. Numele lui, Teodor Bardaş. Câteva informaţii despre acest „deputat”, dintr-o notiţă publicată în „Covurluiul”, nr. 67 (84), Galaţi, 16 iunie 1893: Din Rogojeni, plasa Horincea, judeţul nostru, ni se scrie că în ziua de 6 iunie a.c. (1893, n.n.), a încetat din viaţă, după 2 ani de suferinţă, bătrânul Teodor Bardaş, în etate de 78 de ani, fost deputat la divanul ad-hoc, fost primar şi perceptor al comunei Rogojeni până în anul 1881; la (…) iunie s-a făcut ceremonia înmormântării. Răposatul a lăsat în urma-i pe soţia sa Ecaterina, în vârstă de 71 de ani, bolnavă şi lipsită de orice mijloc de trai.

Citit 1959 ori Ultima modificare Marți, 22 Ianuarie 2013 15:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.