Terapie pentru toţi. Părinţi extraordinari şi părinţi mai mult decât extraordinari

Terapie pentru toţi. Părinţi extraordinari şi părinţi mai mult decât extraordinari
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Un părinte motivat şi responsabil, poate construi peste nivelul piramidelor


Credinţa cu care ne naştem în suflet stă la baza existentei noastre, contribuind la înălţarea noastră în momentele de cădere ale vieţii. Însă atunci când soarta - care pentru fiecare poate să însemne altceva - aduce în această lume minunată şi crudă, o fiinţă mai sensibilă, un copil deosebit cu nevoi speciale, credinţele noastre se clatină parcă doar pentru a ne reaminti ca ele există în noi cu adevărat. Mi-ar fi plăcut să spun că părinţii care se confruntă cu astfel de provocări îşi regăsesc credinţa, fără a condamna o divinitate, ştiinţa sau soarta, şi se mobilizează găsind soluţii pentru o funcţionare completă a familiei, integrând copilul. Realitatea este, însă, presărată cu abandonuri ale acestor fiinţe sensibile şi nevinovate. Doar o parte dintre aceşti copii speciali au parte de o familie care să îi iubească şi să îi înţeleagă, să îi ajute să crească şi să se dezvolte cât mai mult şi cât mai frumos.

Apel la raţiune

Un copil se naşte copil şi are nevoie de o familie. Toţi copiii au nevoie de afecţiune şi atenţie, de părinţi care să îi îngrijească, părinţi extraordinari aşa cum sunt părinţi în general, pentru că există şi părinţi mai mult decât extraordinari - părinţii care au copii cu nevoi speciale. Un părinte extraordinar ajunge să fie un părinte mai mult decât extraordinar pentru că îşi depăşeşte limitele confortului superficial şi ajunge să îşi accese resursele, credinţele, şi astfel responsabilitatea lui de om este acel copil cu nevoi speciale, care îl motivează. Un părinte motivat şi responsabil poate construi peste nivelul piramidelor, poate sa creeze astfel încât coloşii să se simtă minusculi, iar resursele pentru aceste minuni sunt în interiorul nostru: credinţa din sufletul nostru, credinţa în propriile forţe.

Atunci când nu închizi ochii, ci priveşti cu curaj, descoperi realitatea: acel copil este o parte din tine şi nu o soartă pe care trebuie să o accepţi. Acel copil cu nevoie speciale a adus părinţilor săi descoperirea unor calităţi rare şi puternice, care nu ar fi ieşit niciodată la suprafaţă dacă el, acel copil cu nevoi speciale, nu ar fi făcut parte din familie!

Psiholog-psihoterapeut Răzvan Marian Stoian

    www.razvanstoian.com

Citit 1404 ori Ultima modificare Duminică, 03 Martie 2013 10:59

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.