* Temuta gripă – care debutează brutal, cu febră mare, tuse uscată, frisoane, dureri musculare, dureri de cap şi inflamaţii în gât a ajuns şi la Galaţi *
Multă lume consideră că odată cu venirea primăverii riscul îmbolnăvirii de gripă scade considerabil, însă nu e aşa. Circulaţia virusurilor vinovate de infecţiile acute respiratorii este încă intensă, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii funcţionând la capacitate maximă.
Medicii pediatri şi cei de familie se confruntă cu forme agresive de viroză respiratorie, simptomatologia fiind remarcabil de „zgomotoasă”. De asemenea, aşa cum v-am informat, şi la Galaţi au apărut primele cazuri de gripă „oficială”.
Şi nu e de mirare căci în urmă cu trei săptămâni, Centrul European pentru Controlul Bolilor avertiza că în statele membre din sudul şi vestul UE au fost raportate infecţii gripale peste nivelurile ultimelor două sezoane şi că este de aşteptat o răspândire a virusului A(H3N2).
În cazul infectării cu virus gripal, prezentarea persoanelor la medic este obligatorie având în vedere gravitatea acestei afecţiuni care poate pune în pericol viaţa bolnavului. De aceea, este important ca, în special persoanele care nu calcă prea des prin cabinetele medicale, să nu confunde gripa cu o banală răceală.
Chiar de la debut, gripa e mai „urâtă”
Am întrebat-o care sunt diferenţele dintre cele două afecţiuni respiratorii pe dna dr. Liliana Paraschivescu, medic de familie şi iată ce am aflat:
Deşi răceala şi gripa au câteva simptome asemănătoare, prima îmbracă forme de manifestare mult mai uşoare. În majoritatea cazurilor, răceala (sau rinofaringita) debutează cu stări de oboseală accentuată, strănut, tuse şi nas înfundat.
Este posibil să apară şi febra, dar aceasta nu o va depăşi decât cu cel mult 1-2 grade Celsius pe cea normală (de 36,5 - 37 de grade). Mai pot apărea dureri musculare, iritaţie sau „roşu în gât”, usturimi ale ochilor şi dureri de cap.
Cu cât răceala avansează, consistenţa secreţiei nazale devine mai groasă şi coloraţia ei se modifică devenind galben-verzuie. Acesta nu este însă un tablou clinic şablon, numărul acestor simptome putând varia de la un caz de boală la altul.
În medie, evoluţia răcelilor durează de la trei zile până la cel mult două săptămâni. Majoritatea adulţilor fac una-două răceli pe an, în timp ce copiii se pot îmbolnăvi şi de cinci până la opt ori pe an. Numărul răcelilor creşte în cazul expunerii prelungite la frig şi umezeală.
Prin contrast, gripa debutează brusc cu simptome accentuate, respectiv febră de peste 40 de grade Celsius însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată, secreţie nazală continuă, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare şi inflamaţii în gât. După vindecarea de gripă, starea de slăbiciune şi tusea pot persista încă trei săptămâni.
Peste o sută de tipuri diferite de viruşi provoacă răceala, în timp ce gripa este cauzată doar de un număr redus de tulpini, în jur de patru, cinci, anual.
Ce tratament se recomandă?
Nu există un tratament propriu-zis pentru răceală şi gripă. Terapia urmăreşte crearea confortului necesar organismului pentru a lupta împotriva viruşilor prin atenuarea simptomelor.
Esenţială este odihna la pat, mai cu seamă pe parcursul episoadelor febrile. Se mai recomandă evitarea fumatului activ si pasiv, un aport crescut de lichide (apă sau sucuri de fructe) care ajută ca organismul să facă faţă febrei, precum şi la fluidizarea şi eliminarea mucozităţilor.
Sunt de preferat ceaiurile calde cu lămâie şi cu miere, precum şi supa caldă de pui. Consumul alcoolului este interzis, efectele acestuia fiind, contrar „principiilor terapeutice băbeşti”, agravante. Pentru iritaţiile şi inflamaţiile din gât sunt utile drageurile pe bază de mentol eucalipt şi substanţe dezinfectante.
În cazul copiilor mici, pentru înlăturarea secreţiilor nazale se poate utiliza o pară de cauciuc specială (se găseşte în farmacii) după ce se instilează cu pipeta, în fiecare nară, câteva picături de ser fiziologic încălzit la temperatura corpului.
Nu vă trataţi după… reclame
Deşi medicamentele destinate tratamentului simptomatic al răcelii sunt foarte multe, în general promovate de o publicitate agresivă, nu pot vindeca boala, dar o pot face mai uşor de suportat. În cazul unora dintre aceste medicamente este posibil ca, datorită efectelor secundare, starea generală a organismului să se înrăutăţească şi de aceea ele nu trebuie folosite pentru automedicaţie, chiar dacă reclamele le garantează efecte miraculoase.
Atenţie! Mai ales în cazul copiilor, înainte de a recurge la orice medicament de acest gen, cereţi sfatul medicului de familie sau pediatru. Dozele recomandate pe kilogram corp sau vârstă trebuie respectate cu rigurozitate şi este bine să se opteze pentru medicamente care tratează doar simptomele existente, nimic in plus.
Antibiotice, doar dacă decide medicul!
Antibioticele nu acţionează împotriva virusurilor. De aceea, nu pot ajuta în mod direct la vindecarea unei răceli sau gripe, dar pot fi utile în cazul apariţiei complicaţiilor cu infecţii bacteriene, precum celor ale sinusurilor sau urechii.
Ca să scăpăm - prevenţie
Virusurile care cauzează răceala şi gripa se transmit prin contact cu mâinile nespălate ale bolnavilor, dar mai ales prin aer, „împrăştiate” prin tuse şi strănut. Expunerea la umezeală sau frig (evident pentru o scurtă perioadă) nu duce la răceală sau gripă.
Cel mai important mod de a preveni este spălatul des pe mâini cu săpun şi evitarea atingerii nasului şi ochilor cu mâinile nespălate.
