Diferenţele dintre starea de sănătate a populaţiei din Europa de Est şi a celei din Europa de Vest au devenit, în ultimii 40 de ani, din ce în ce mai mari, potrivit unui colectiv de cercetare, din care fac parte oameni de ştiinţă de la Universitatea din Rotterdam, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine şi de la The European Observatory of Health Systems and Policies, informează cotidianul german Der Standard. Astfel, republicile din fosta Uniune Sovietică nu se pot lăuda cu succesul care se înregistrează în Europa Occidentală datorită noii politici eficiente în domeniul sănătăţii, al implementării legislaţiei antifumat şi antialcool şi al aplicării progreselor din medicină.
Cu excepţia republicilor baltice, durata de viaţă din fostele republici sovietice continuă să se afle mult în urma nivelului european: în medie cu 12 ani în cazul bărbaţilor şi cu 8 ani în cazul femeilor. O oarecare ameliorare a situaţiei legate de sănătatea populaţiei din Europa de Est a început să se înregistreze abia în anii 2000, constată un studiu publicat în revista britanică de medicină The Lancet. Autorii studiului sunt convinşi că la diferenţe atât de serioase în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei europene au dus şi evenimentele politice care au avut loc în regiune.
