41.538 de gălăţeni îşi sărbătoresc astăzi ziua onomastică, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Avem 7.547 de bărbaţi cu numele Constantin, 6.217 cu numele Costel şi 14.931 de Elene. Diferenţa o constituie semenii care au numele Costela, Costică, Ileana, Lenuţa şi alte derivate. Tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Împăraţi, le dorim sănătate, pace, credinţă nestrămutată. La mulţi şi luminoşi ani!
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, trăitori în veacul al IV-lea, i-au scos pe creştini din catacombe, după trei veacuri de persecuţii, dând Bisericii, în 313, libertatea de credinţă, declarând creştinismul „religio licita” - „religie permisă”. În 2013, Sfântul Sinod al BOR sărbătoreşte 1.700 de ani de la Edictul din Milan.
Constantin cel Mare a urcat pe tronul Imperiului Bizantin, în 307, după moartea tatălui său - Constanţiu Clor. Tânărul împărat a avut-o permanent alături pe mama sa, împărăteasa Elena (+327), cea care după multe cercetări a scos la iveală Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. În acel loc a ridicat Biserica Învierii, de unde primim Făclia de Paşte. Sfânta Elena este considerată Ocrotitoarea arheologilor.
De împărăţia lui Constantin cel Mare ne leagă momente de răscruce. Pe când Împăratul se pregătea de o confruntare armată cu rivalul său Maxenţiu, ce stăpânea partea de Apus a Imperiului Roman, a primit un semn din cer. Istoricul Eusebiu de Cezareea relatează că împăratul Constantin a văzut, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă pe cer. „Sub acest semn vei învinge!”, vesteau stelele din lumină. Prin curaj şi înţelepciune, sub semnul biruitoarei Cruci, Constantin cel Mare a asigurat unitatea Imperiului Roman. El a proclamat duminica (Ziua Domnului) zi liberă, a mutat capitala imperiului de la Roma la Bizanţ, numind-o Constantinopol. Spre maturitate s-a botezat. În 325 a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea.
