Considerate în multe bucătării drept o delicatesă, icrele reprezintă unul dintre cele mai hrănitoare alimente. Nu acelaşi lucru îl putem spune, însă, şi despre salatele de icre din comerţ, unde de cele mai multe ori între denumirea trecută cu litere mari pe etichetă şi ceea ce găsim de fapt în cutie este o deosebire flagrantă.
Am ales analiza de astăzi o salată de icre de hering cu ceapă. O cutie frumos ambalată şi colorată, care te trimite involuntar cu gândul la un produs de calitate. Pe marginea de sus a etichetei, însă, cu un scris minuscul pe care îl observi doar dacă eşti foarte atent, sunt trecute ingredientele: icre hering 8 la sută; sare 1,4 la sută; ulei 56 la sută; amidon din porumb 6 la sută; ceapă 4 la sută; conservant (benzoat de sodiu şi acid scorbic) 0,24 la sută; stabilizator (xantax 0,24 la sută) şi antioxidant (acid citric 0,4 la sută).
Ulei în exces
"Această salată de icre are exagerat de multe calorii, dar foarte puţine proteine. Astfel, pentru 100 de grame de produs, avem 475,4 calorii şi doar 1,8 grame de proteină. Grăsimile sunt în cantitate de 48,4 grame, în vreme ce glucidele de doar 4,4 grame. Astfel, numărul de calorii conţinute reprezintă un surplus alimentar. De asemenea, proporţia de grăsimi este foarte mare, ceea ce nu este benefic pentru sănătate", explică doctorul Magdalena Moroşanu, medic nutriţionist, şefa secţiei Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Judeţean Galaţi.
Potrivit specialistului citat, o alimentaţie care să asigure buna funcţionare a organismului şi să prevină apariţia bolilor trebuie să conţină între 55 şi 60 la sută glucide, între 11 şi 15 la sută proteine şi 25 la sută grăsimi.
Păcălirea cumpărătorului
Deşi produsul se numeşte "Salată de icre de Hering", proporţia propriu-zisă de icre din totalul compoziţiei este de doar 8 la sută. Restul, până la 76 la sută, este alcătuit din ulei, amidon, sare, ceapă, conservanţi şi stabilizatori. Problema este, însă, că producătorul nu a trecut pe etichetă nicio informaţie despre aproape un sfert din totalul aşa-zisei salate de icre. Clientul este păcălit, astfel, deoarece plăteşte pentru ceva ce nici măcar nu e trecut pe etichetă.
Cum alegem produsul cel mai bun
Chiar dacă se spune că preţul este un indiciu destul de precis al calităţii unui produs, acest lucru nu este mereu valabil. Doctorul Magdalena Moroşanu ne sfătuieşte ca înainte să cumpărăm un aliment să ne uităm cu atenţie la termenul de valabilitate. Nu riscăm, astfel, să punem pe masă un produs expirat, care ne poate pune viaţa în pericol. În cazul conservelor, mai trebuie să ţinem cont şi de aspect. Eticheta nu trebuie să fie ştearsă şi lista cu ingrediente trebuie să poată fi citită cu uşurinţă. De asemenea, cutia nu trebuie să fie bombată sau găurită. În privinţa compoziţiei, regula este că produsul este cu atât mai calitativ cu cât lista de ingrediente este mai scurtă.
Alternativă: cum să le preparăm acasă
Puneţi icrele într-un vas de plastic cu fundul rotund şi cu o lingură sau direct cu mixerul amestecaţi până când se leagă. Apoi, începeţi să turnaţi ulei, puţin câte puţin şi nu foarte des ca să aibă timp să se omogenizeze. Când începe să se formeze o pastă albicioasă stoarceţi lămâie, având, însă, grijă să nu le acriţi prea tare. Continuaţi cu uleiul, iar dacă amestecul devine prea tare adăugaţi câteva picături de apă carbogazoasă. Astfel, vor deveni mai pufoase. Adăugaţi apoi ceapă tocată mărunt, sare şi amestecaţi bine din nou. Puteţi pregăti o salată de icre delicioasă folosind fie icre neprelucrate din comerţ, fie cele pe care le găsiţi atunci când curăţaţi peştele (crap, ştiucă, hering etc.). Ca să se păstreze bine, icrele se curăţă, se freacă de obicei cu sare şi se pun la rece într-un vas cu ulei deasupra. Astfel, înainte de preparare trebuie să le gustaţi de sare. Pentru ca salata să fie mai aspectuoasă, opriţi un vârf de linguriţă de icre pe care îl adăugaţi la sfârşit, amestecându-l cu salata de icre. Pot fi mâncate pe pâine, cu ardei gras roşu sau cu măsline.
