Trei biserici din lut au ţinut piept comunismului la Bălăşeşti

Trei biserici din lut au ţinut piept comunismului la Bălăşeşti
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Femeile şi preotul din sat au făcut zid din trupurile lor când au venit să le dărâme buldozerele trimise de la partid

Amintirea preotului Vasile Ciorâţă, deşi a trecut la cele veşnice din 18 iulie 1995, este încă prezentă în memoria foştilor săi enoriaşi din satele Ciureştii Vechi şi Ciureştii Noi, comuna Bălăşeşti, judeţul Galaţi. Născut la 27 iulie 1906, în satul Adam, comuna Drăguşeni, vreme de 63 de ani părintele Vasile Ciorâţă a ridicat şi restaurat trei biserici. E adevărat, sunt biserici din lut, dar, în plină eră comunistă, fiecare altar ridicat la Ciureşti a fost o biruinţă împotriva sistemului. Răsplata a fost simţită deopotrivă de părintele Vasile Ciorâţă, dar şi de cei opt copiii ai săi.

Ctitor a trei biserici

„Părintele Vasile Ciorâţă a fost martorul celor mai importante evenimente din viaţa comunităţii şi a fost stâlpul nostru în vremea cumplitei secete din 1946, la naţionalizarea din 1948, dar mai ales în vremea ateistă. Este ctitor a trei biserici din Ciureşti, biserici în care se slujeşte şi astăzi şi care sunt memoria vie a comunităţii”, ne spune Alexandru Cortojan, judecător, fiu al satului. Ridicarea unui edificiu, fie şi din lut, în plină eră ateistă era un act de eroism şi de curaj. Era şi un gest de sfidare la adresa regimului comunist, ostil lui Dumnezeu. Lucrările la Sfântul Altar au început în 1981 şi au durat până în 1982. Sfinţirea a avut loc în 20 mai 1984, oficiată de către arhimandritul Ieronim Moţoc, vicar administrativ din încredinţarea ÎPS Antim Nica, Arhiepiscop al Dunării de Jos. Pe atunci, zidirea bisericii a fost susţinută de toţi sătenii, cu mic cu mare, iar când comuniştii au venit să dărâme Altarul Apostolului Toma, preotul Vasile Ciorâţă şi credincioşii au făcut un zid uman în faţa buldozerelor. „În 1981, când s-a bătut prima furcă, au fost multe oprelişti, dar datorită părintelui Vasile am reuşit să sfinţim biserica. E din lut, dar pentru noi a fost o mare bucurie că am reuşit să o ridicăm. Acum nu reuşim să o reparăm. Părintele Ciorâţă ne-a susţinut din plin şi, ca să reuşim, a mers la Bucureşti, la Patriarhie. Acolo, un alt preot ne-a spus: ˝Nu se poate să nu aveţi biserică în sat!˝, fapt care ne-a mobilizat şi mai mult”, ne povestea, deunăzi, Ion Hohotă, pensionar din Ciureştii Noi.

"Bang-bang-bang-pauză!"...

Odată zidită biserica, la Judeţeana de partid se făceau planuri demonice de demolare. Puţini săteni îşi mai amintesc astăzi un episod petrecut la Ciureştii Noi şi Vechi. Era după 1982, când biserica fusese gata... „Tata i-a pus în temă pe săteni ca în momentul în care îşi fac apariţia în sat musafiri nedoriţi să dea de veste prin tragerea clopotelor. Îi instruiseră pe clopotari să tragă clopotul în ritmul ˝bang-bang-bang-pauză!˝ Într-o noapte de iulie, pe la ora două-trei dimineaţa, două buldozere şi doi bărbaţi de la Judeţ şi-au făcut apariţia în comună. În plină noapte, clopotele au dat vestea că avem musafiri nepoftiţi. Atunci tatăl meu, părintele Vasile Ciorâţă, s-a aşezat împreună cu sătenii, în special, femei, în faţa bisericii... Nu s-au clintit până ce musafirii nepoftiţii au plecat. Aşa a rămas Biserica ˝Apostolului Toma˝ în picioare”, mărturiseşte Dorina Ciorâţă Jelesneac, fiica părintelui Vasile Ciorâţă.

Biserica nu a fost dărâmată, însă familia părintelui Vasile a avut multe de tras. Fiul cel mare, Aurelian Ciorâţă - dat afară de la Facultatea de Construcţii după patru ani (din cei şase) pe motive că era fiu de preot - fiind autorul proiectului Bisericii din Ciureştii Noi, a fost închis, iniţial, pe viaţă. "După unele demersuri şi după multă rugăciune a executat efectiv un an. De asemenea, după fiecare reparaţie de biserică, tata avea bagajul pregătit şi aştepta să vină să-l ridice cei de la Securitate", povesteşte Dorina Jelesneac. Părintele Vasile Ciorâţă a trecut la ceruri în 1995, dar amintirea sa este vie între săteni. Cele trei biserici din Ciureşţii Vechi şi Noi sunt din lut, dar au căpătat trăinicie prin curaj şi credinţă.

Citit 4837 ori Ultima modificare Joi, 17 Octombrie 2013 16:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.