INTERVIU cu conf. dr. Luminiţa Georgescu: "Prefer o pâine conservată în locul uneia mucegăite"

INTERVIU cu conf. dr. Luminiţa Georgescu: "Prefer o pâine conservată în locul uneia mucegăite"
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Informaţii despre aditivi există pe mai multe site-uri, inclusiv pe cel al Guvernului, care nu s-a obosit însă să le traducă în limba română


- Este esenţial numărul de aditivi alimentari folosiţi într-un produs alimentar? Adică un aliment cu cinci aditivi este neapărat mai sănătos faţă de un unul care conţine opt aditivi? De ce ar trebui să ţinem seama aici?

- Voi exprima un punct de vedere strict personal. Consider că produsele minim aditivate sunt mai sănătoase. Însă eu ştiu să aleg produsele alimentare şi nu exclud faptul că se poate întâmpla ca un produs conţinând cinci aditivi să fie mai nesănătos comparativ cu unul ce conţine opt. Oamenii trebuie să ştie că, printre aditivi, sunt foarte mulţi care există în natură, iar natura nu greşeşte. Este cazul lecitinei, al coloranţilor naturali, gumelor, pectinei, al acidului citric etc. Toţi aditivii sunt codificaţi cu E..., dar nu toate E-urile trebuie suspectate că ne sunt duşmani. Studiile clinice au dovedit faptul că cele mai periculoase substanţe din categoria aditivilor sunt coloranţii artificiali şi îndulcitorii artificiali cu putere mare de îndulcire, însă în doze ridicate. Acidul benzoic şi benzoatul de sodiu, folosiţi intens în calitate de conservanţi, la dozele admise, nu au dovedit efect toxic, dar nu trebuie uitat de efectul cumulativ. Eu prefer să mănânc o pâine conservată cu propionat, decât un produs mucegăit, care mă expune unui risc mult mai mare.

- Ce surse de informaţie autorizate au consumatorii pentru a afla ce presupune de fapt fiecare E? Există o pagină de internet oficială a Guvernului României sau a Comisiei Europene?

- Ministerul Sănătăţii pune la dispoziţie destul de multe informaţii despre aditivi, practic, toată legislaţia europeană la http://www.ms.gov.ro/?pag=20. Comisia Europeană, reprezentanţa română, informează la adresa http://ec.europa.eu/romania/news/141111_utilizare_aditivi_ro.htm. Din păcate, trimiterile sunt spre linkuri în limba engleză, mai greu de înţeles pentru unii dintre români (http://ec.europa.eu/food/food/fAEF/index_en.htm). EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, oferă informaţii reale privind alimentele, nu numai legate de aditivi, dar în limba engleză (http://www.efsa.europa.eu/). Şi nu trebuie uitat site-ul Codex Alimentarius, sub egida FAO/OMS, cu informaţii amănunţite despre aditivi, la adresa http://www.codexalimentarius.org/standards/gsfa/, cu acces în engleză, franceză, spaniolă, dar nu şi în limba română.

- Cât de "sigur" este internetul, luat ca ansamblu de surse de informare?

- Nu recomand ca surse sigure decât pe cele prezentate mai sus. Să nu uităm isteria creată de o confuzie jurnalistică, ce a aruncat acidul citric pe lista compuşilor cancerigeni, o eroare care nici acum nu a fost complet eradicată. Pe scurt, iată povestea: un ziarist de limbă germană a cerut informaţii legate de acidul citric acum vreo zece ani şi i s-a răspuns că este un compus implicat în ciclul lui Krebs (o cale metabolică importantă). Necunoscând biochimie, jurnalistul a legat numele Krebs de semnificaţia lui, care în germană înseamnă cancer. Şi, de aici, un întreg balamuc ... săracul Hans Adolf Krebs, biochimistul (zâmbeşte).

- Particularizând discuţia, este monoglutamatul de sodiu un aditiv alimentar sigur? Ce spun studiile în domeniu?

- Glutamatul monosodic este un potenţiator de aromă folosit pentru a îmbunătăţi percepţia gustativă în alimente precum supe concentrate, preparate din carne şi carne simulată (proteină vegetală), alimente tip fast-food etc. Este sarea de sodiu a acidului glutamic, un aminoacid neesenţial, prezent în mod natural în alimente proteice şi în corpul nostru. Se produce majoritar pe cale biotehnologică, care este cea mai sigură tehnologie de producere (prin fermentaţie). Unele studii medicale leagă glutamatul monosodic de aşa-numitul sindrom al «restaurantului chinezesc»: dureri în epigastru, dureri de cap, greţuri, înroşirea tegumentelor etc. Anumite persoane au o sensibilitate mai mare la consumul de glutamat, dar studiile recente nu incriminează glutamatul singur ca fiind responsabil de «sindromul restaurantului chinezesc». Mâncărurile asiatice conţin mai multe componente ce ar putea să fie cauza unor asemenea manifestări, cu atât mai mult cu cât «sindromul restaurantului chinezesc» este diagnosticat numai pe baza simptomelor. Acest aditiv va fi totuşi reevaluat în perioada 2015-2016.

Citit 4482 ori Ultima modificare Miercuri, 06 Noiembrie 2013 18:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.