* Tergiversarea apariţiei cardului de sănătate nu a făcut decât să perpetueze frauda din sistemul sanitar * Chiar dacă trebuia să devină funcţional la începutul lui 2014, pachetul de bază este încă la stadiul de proiect *
Anul acesta, proiectul cardului de sănătate intră în al şaptelea an de amânare. Chiar dacă potrivit unei Hotărâri de Guvern documentul ar fi trebuit să devină obligatoriu încă de la 1 ianuarie 2013, gălăţenii nu au card de sănătate nici până în prezent. Singurii care l-au văzut la faţă au fost arădenii, în acest judeţ derulându-se la începutul anului un program-pilot de o lună în acest sens.
Dacă, în urmă cu exact un an, autorităţile promiteau că până la sfârşitul lui 2013 vor tipări 7,5 milioane de carduri, în prezent există doar 2,5 milioane de astfel de documente. Chiar şi după ce toate cardurile vor vedea lumina tiparului, acestea nu vor ajunge prea degrabă la români, deoarece nu s-a stabilit încă cine le va distribui. Cel mai probabil acest lucru va fi făcut prin Poşta Română, demers care va costa Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, doar în judeţul Galaţi, peste 650.000 de euro.
O altă problemă este cea a activării cardurilor, operaţiune care presupune achiziţionarea de cititoare de card de către medicii de familie şi care stârneşte un alt val de nemulţumire în rândul acestora.
Cardul electronic de sănătate este cel mai amânat proiect din sănătate al ultimilor ani. Rezistenţa în faţa acestuia este cauzată şi de faptul că, odată cu introducerea lui, frauda din sănătate ar fi mult diminuată, medicii nemaiputând face prescrieri fictive. Orice serviciu medical va fi validat cu cardul de sănătate, care va fi obligatoriu ori de câte ori avem nevoie de o consultaţie, o reţetă sau o trimitere la specialist. Documentul va fi folosit şi la spitalizare.
Pachetul de servicii de bază
Toţi politicienii care s-au perindat la cârma Ministerului Sănătăţii în ultimii ani au promis că vor rezolva această problemă. În prezent, pachetul de bază la care are dreptul un asigurat este extrem de generos şi cuprinde cam toată gama de servicii medicale existente. Cum fondurile sunt limitate, multe dintre servicii ajung să fie „acoperite” de multe ori din buzunarul pacientului, care e nevoit să stea pe lista de aşteptare atunci când are nevoie de analize medicale sau să vină cu medicamente şi materiale sanitare de acasă atunci când este spitalizat.
Un proiect privind pachetul de bază emis în vara lui 2013 de ministrul Eugen Nicolăescu prevede eliminarea a 300 de diagnostice de pe lista de spitalizare continuă, cu scopul de a reduce internările continue şi de a îndrepta pacienţii către ambulatoriile spitalelor, medici de familie sau cel puţin către internări de zi.
Consultantul în servicii de sănătate Sorin Paveliu a fost unul dintre cei mai mari critici ai proiectului, spunând că, de fapt, nu se schimbă nimic. "Aceste boli nu se regăsesc nici acum ca diagnostice principale la internare. Ele sunt cauze secundare ale complicaţiilor care duc la internare. Un medic nu va interna niciodată un bolnav cu cardiomiopatie ischemică, ci unul cu infarct, la fel cum nu va interna un bolnav cu diabet, ci unul cu nefropatie produsă de acesta. Totul este praf în ochii Fondului Monetar Internaţional (FMI)", declara anul trecut Paveliu, pentru cotidianul Evenimentul Zilei.
Lista de medicamente compensate şi gratuite
Nemaifiind actualizată din 2008, lista de medicamente gratuite şi compensate a fost publicată cu întârziere pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Intrarea ei în vigoare este însă pusă sub semnul întrebării, având în vedere că în comisiile care au analizat aceste medicamente au fost numiţi doctori care aveau contracte cu firmele de medicamente ale căror produse urmează să fie plătite de stat. Proiectul ar putea fi declarat nul din cauza unui eventual conflict de interese.
„Pentru pacienţi, consecinţele sunt şi mai mari. Cel puţin pe partea de oncologie, dacă vor rata deschiderea listei, ghinionul e echivalent cu moartea", mai spune Paveliu. Aceste medicamente de ultimă generaţie sunt compensate pe piaţa europeană de mai mulţi ani, în timp ce în România, pacienţii care vor să beneficieze de ele scot bani grei din buzunar. Unele firme de profil au oferit medicamentele gratuit în cadrul unor programe sociale.
Statutul spitalelor
Este un alt proiect emis cu întârziere, care prevede scoaterea spitalelor din categoria instituţiilor bugetare şi transformarea lor în societăţi comerciale, regii autonome sau ONG-uri, cu menţiunea că "nu se poate schimba forma de organizare şi destinaţia". Diferenţa va fi că spitalele vor putea opera după un buget global, fără să aştepte rectificarea bugetară, vor putea contracta credite şi vor putea răsplăti medicii în funcţie de performanţă. “Membrii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate resping din start această propunere, deoarece consideră că ea nu va aduce beneficiile scontate. Transformarea spitalelor în ONG-uri sau în societăţi comerciale nu va face decât ca aceste instituţii să fie mai uşor oferite apoi drept cadouri către persoanele care trebuie”, spunea în luna noiembrie a anului trecut Paraschiv Sălăvăstru, preşedintele Federaţiei Sanitas Galaţi.
