La Parcul Zoo de la Gârboavele, mai sunt de executat lucrările la gardul împrejmuitor. Managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, Emil Strungă, explică: „Nu este o investiţie mare, dar trebuie aprobată prin hotărâre de consiliu, inclusă în buget, după care vor începe lucrările de construcţie, apoi trebuie obţinută autorizaţia de funcţionare, aşa încât nu pot să apreciez data exactă la care Parcul Zoo de la Gârboavele va intra în circuitul de vizitare. Cu certitudine vă spun, însă, că atunci când această secţie a Complexului Muzeal se va deschide va constitui o surpriză plăcută, în special pentru copii, şi va fi un punct de atracţie. Apoi vom aduce animale: în momentul de faţă, avem câteva carnasieri mari - tigri, lei, mai avem animale din fauna României - urşi, lupi, câteva păsări. Dar s-a construit la Gârboavele un habitat special pentru maimuţe şi va trebui să aducem cel puţin patru specii de maimuţe, pentru că atâtea pavilioane sunt. Recent, am primit un telefon de la ISU, prin care eram anunţaţi că o lebădă a ajuns în curtea unui cetăţean, fiind rănită la o aripă. Dacă nu va putea zbura va rămâne şi ea la Parcul Zoo”, declară managerul.
Sera-solar va fi introdusă în circuitul de vizitare
Şi tot la capitolul investiţii în 2014, Emil Strungă ne dezvăluie: „Mai sunt câteva chestiuni curente pe care le vom face din bugetul pe care ni-l va aloca în acest an Consiliul Judeţului: alei, rigole şi trotuare către Sera solar, să o introducem în circuitul de vizitare, pentru că, în momentul de faţă, ea poate fi folosită numai ca spaţiu tehnologic şi e păcat”.
Galaţiul ar putea avea singurul papilonariu din ţară
„Am avut la începutul anului o discuţie privind posibilitatea de finanţare a unui proiect pentru care noi avem studiul de fezabilitate făcut din 2010, este vorba despre un papilonariu (seră cu fluturi vii - n.a), pentru care am putea obţine finanţare din fonduri europene”, mai spune managerul. „A fost cândva un proiect mai mare cu sere, cu acvariu, din care acum să ne limităm numai la papilonariu. Doamna Laura Angheluţă, de la CJ, ne-a rugat să facem o estimare: fondurile europene, care, în opinia mea, ar putea ajunge cam la un milion de euro pot fi folosite numai pentru dotări, dar nu au în vedere construcţia propriu-zisă, care trebuie asigurată de noi şi care ar însemna cam 500.000 de euro. În măsura în care vom obţine acordul CJ privind această investiţie, putem încerca proiectul de accesare a fondurilor europene. Am avea mare succes pentru că ar fi singurul papilonariu din ţară!”, conchide Emil Strungă.
