Dacă e greu de mers încă pe străzi mărginaşe, acolo unde mai călcăm zăpada, de departe cel mai periculos rămâne de coborât acum vadul gălăţean cel mai spectaculos ca imagine şi mai lung dintre toate, Vadul Negroponte, care coboară din strada Al. I. Cuza spre strada Dogăriei!
Zăpada şi gheaţa, păstrată de zona umbrită, te fac să aluneci ca pe derdeluş, dacă te încumeţi să cobori ori să urci panta nu prea abruptă! Zona de jos rămâne izolată de centru sau se ocoleşte mult! Părăginit şi în alte anotimpuri, vadul rămâne periferic, din păcate. Numit şi Vadul Comisiei Europene, la joncţiunea sa cu strada Cuza funcţionând primul sediu al primului organism european din ţara noastră, a fost mutat apoi în clădirea special construită, actuala Bibliotecă „V. A. Urechia”. O istorie glorioasă care ar trebui marcată cumva şi azi, când aluneci pe ea! Anton Negroponte, gălăţean de vază - negustor, mic industriaş şi consul onorific al SUA în veacul al XIX-lea - este, de asemenea, un nume intrat în istoria Galaţiului, însă uitat, pe nedrept, în ultima vreme.
