* Hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut şi sedentarismul duc la afectarea ireversibilă a celui mai puternic muşchi din corp
Motivele care duc la îmbolnăvirea inimii sunt diverse, iar unele nu pot fi controlate de noi. Dacă avem rude apropiate cu boli de inimă şi sau pe măsură de înaintăm în vârstă creşte probabilitatea să suferim de afecţiuni cardiovasculare. Pe de altă parte, multe alte cauze pot fi evitate cu succes prin respectarea unor reguli simple. Iată de ce trebuie să ţineţi seama!
"Ucigaşul tăcut"
Medicii consideră că ai tensiune mărită în momentul în care presiunea sistolică a sângelui depăşeşte 140 mm/Hg, sau dacă presiunea diastolică a sângelui depăşeşte 90 mm/Hg. Pentru că exercită un stres permanent asupra pereţilor vaselor de sânge, hipertensiunea poate provoca, chiar şi pe termen scurt, slăbirea sau înfundarea lor, în cazul în care în sistemul circulator s-au format cheaguri de sânge. Dacă aplicăm statisticile de la nivel naţional pe judeţul Galaţi, ar rezulta că peste 120.000 de gălăţeni suferă de forme mai uşoare sau mai severe de hipertensiune arterială (HTA).
„În general, HTA apare atunci când vasele de sânge se îngustează, fapt ce îngreunează circulaţia sângelui şi, implicit, activitatea inimii. În literatura medicală de specialitate, această afecţiune mai este denumită şi „silent killer” (ucigaşul tăcut, n.a.). Pentru că boala nu are o gamă de manifestări specifice, multe persoane nu ştiu că suferă de ea şi ajung să dezvolte complicaţii severe, cum ar fi bolile grave de inimă sau accidentul vascular cerebral hemoragic”, explică medicul cardiolog Lucica Grigorică.
Potrivit specialistului, pentru bolnavii cu risc cardiovascular crescut, cum sunt diabeticii, pacienţii care au suferit deja un atac vascular cerebral, sau cei cu insuficienţă renală, valorile tensionale normale trebuie să fie sub 130/80. În vederea stabilirii HTA, este indicat ca tensiunea să se ia de către o persoană specializată, care foloseşte un aparat demn de încredere. Tensiunea se măsoară după cinci minute de repaus, ea putând fi luată de la oricare dintre cele două mâini.
Când colesterolul devine "rău"
Şi nivelurile prea ridicate de lipide (grăsimi - n.r.) din sânge pot duce la vătămarea inimii. O substanţă de o consistenţă asemănătoare cu ceara, colesterolul are un rol foarte important în organism. Medicii spun că în timp ce o parte este produsă de corp, restul provine din alimentaţie. Colesterolul de densitate mică - LDL - (aşa-numitul "colesterol rău" - n.r.) este cel la care trebuie să aveţi cea mai mare grijă. În cantităţi prea mari, duce inevitabil la apariţia bolilor cardiovasculare.
Obezitatea, o boală în sine
Făcută răspunzătoare pentru apariţia a numeroase afecţiuni, obezitatea este considerată şi o boală de sine stătătoare. În judeţul Galaţi, în urma unui studiu realizat de medicul nutriţionist Magdalena Moroşanu, obezitatea afectează în jur de 31 la sută din populaţie. "Având în vedere concluziile cercetării, precum şi datele care ne parvin de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, nu exagerăm deloc dacă afirmăm că ne aflăm în plină epidemie mondială de obezitate", spune dr. Moroşanu. Grăsimea aflată în exces în corpul nostru ne predispune la diabet, hipertensiune şi ateroscleroză (depunere de grăsimi şi colesterol pe pereţii interni ai arterelor - n.r.), toate acestea ducând, inevitabil, la boli de inimă.
Medicii şi nutriţioniştii împart obezitatea în funcţie de indicele de masă corporală (IMC). Acesta se calculează prin împărţirea greutăţii exprimate în kilograme la înălţimea exprimată în metri la pătrat. Dacă valoarea rezultată este cuprinsă între 18,5 şi 25, atunci avem o greutate normală. Între 25 şi 30 suntem supraponderali. Intervalul 30 - 45 înseamnă obezitate şi se împarte în trei grade. Ceea ce depăşeşte 45 este denumită obezitate severă sau monstruoasă. Valorile IMC mai mici de 18,5 înseamnă însă o greutate sub medie.
Sedentari în epoca vitezei
Mijloacele de transport, munca la birou sau pur şi simplu lipsa de motivaţie duc toate la un stil de viaţă sedentar. Se estimează că şase din zece oameni sunt sedentari. "Combinaţia dintre supraalimentaţie şi sedentarism reprezintă calea sigură spre surplus ponderal. Din punct de vedere caloric, o singură lingură de ulei conţine 300 de calorii. Trebuie doar să ne gândim câte astfel de linguri punem la o simplă salată. Ca regulă generală, recomand cel puţin 30 de minute de mers vioi şi neîntrerupt în fiecare zi. De asemenea, dacă lucrăm la birou, este bine ca din când în când să ne ridicăm de pe scaun şi să facem câţiva paşi. Beneficiul este şi asupra sănătăţii coloanei vertebrale", mai spune dr. Moroşanu.
