Bulimia este o boală care, netratată la timp, ar putea avea urmări negative asupra stării de sănătate a adolescentelor şi a femeilor tinere - cele mai vulnerabile în faţa îmbolnăvirilor de acest fel. Astfel, boala ar putea, în timp, să cauzeze alte afecţiuni, localizate la nivelul danturii, al stomacului, al ficatului şi rinichilor, dar şi să provoace tulburări cardiace sau sângerări la nivelul intestinelor.
Părinţii şi apropiaţii tinerelor sunt cei care ar trebui să observe tulburările de alimentaţie cu potenţial periculos şi să le raporteze unui medic specialist, care poate recunoaşte semnele bolii.
Cum se manifestă bulimia?
Nu de puţine ori, fetele nu se pot abţine cu nici un chip de la mâncarea pe care ajung să o consume în exces, de regulă din cauza stresului continuu sau a unor episoade traumatizante din punct de vedere psihic. Refuză însă să suporte consecinţele fireşti ale acestui consum exagerat de alimente, aşa că recurg la diverse metode total neindicate pentru a nu se îngrăşa şi pentru a evita ca cei din jur să afle că ele mănâncă în exces.
„Bulimia nervoasă este o tulburare de comportament alimentar. Din dorinţa de a slăbi, pacienta apelează la toate mijloacele pentru a se asigura că alimentele pe care le-a consumat nu rămân în organism. Astfel, persoana respectivă îşi provoacă vărsături, diaree sau diureză pentru a putea elimina substanţele din alimente”, ne-a explicat dr. Magdalena Moroşanu, şeful secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi.
„Am avut astfel de cazuri. Unul dintre ele a fost cel al unei domnişoare care mânca un castron mare de cartofi prăjiţi, apoi îşi provoca vomă, pentru a nu se îngrăşa”, a mai spus medicul nutriţionist.
Părinţii trebuie să fie foarte atenţi la conduita alimentară a copiilor lor, în special la cea a fetelor adolescente sau ajunse de curând la vârste adulte.
Un prim semnal de alarmă este că persoana afectată de bulimie mănâncă, de regulă, pe ascuns, tocmai pentru a nu atrage atenţia celorlalţi, care i-ar putea remarca apetitul nesănătos. De cele mai multe ori, ingerarea cantităţilor mari de mâncare este însoţită de sentimente de vină sau dezgust faţă de propria persoană, aşa că starea de spirit a unei paciente bulimice este, de regulă, extrem de schimbătoare.
Evident, dacă episoadele de supraalimentare, urmate de vomă, diaree sau diureză, se repetă zilnic, capacitate de concentrare şi învăţare dar şi viaţa socială a respectivei paciente pot avea mult de suferit, iar efectele nu vor mai putea fi ascunse multă vreme.
Din fericire, boala se vindecă, ne-a asigurat dr. Moroşanu, dar numai sub stricta supraveghere a medicului nutriţionist, care colaborează, în astfel de cazuri, cu un psiholog.
O bună comunicare a părinţilor şi apropiaţilor cu tinerele care traversează momente dificile ar putea preveni, poate, astfel de afecţiuni. Ca şi în cazul tuturor celorlalte boli, profilaxia e preferabilă recuperării.
